Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 126

repede. Mi-aș dori să mă poți lua cu tine acum... Dar trebuie să mă lași să plec acum... nu vreau să ne vadă Sebastian. Și eu vreau același lucru... să rămân mereu lângă tine. - Dacă asta vrei... atunci promite-mi. - Îți promit, Mike! Promit că vom fi doar noi doi cât de curând... sunt hotărâtă... dar mi-e teamă... dacă ai știi... - Să știu ce? Nu-mi mai ascunde lucruri, Gaia. - Eu... Mă opresc în clipa în care telefonul îmi vibrează în săculețul de satin. Da? - Unde ești? - Ah... Sebastian! Sunt... în fața caruselului. Tu? Unde ai dispărut? Te-am căutat. - Nu departe... sunt la un bar. Vin să te iau și plecăm acasă. - Sigur nu mai vrei să stăm? - Am zis că plecăm acasă. Vin acum după tine, rămâi acolo. - Bine... te aștept. Mike! Trebuie să plec acum... trebuie să ajung în față la carusel... a zis că vine acolo... dar... mi-e teamă să plec de lângă tine...