Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 660

-

La mulți ani... sper să-ți placă. Nu am avut prea
mult timp la dispoziție... știu că îți place foarte
mult ciocolata.

Rămân mut și privesc ca un prost care nu realizează
ce i se arată, în momentul în care o văd pe Gaia în fața
mea ținând tortul în mâini. Un disconfort total se
instalează în interiorul meu. Nu știu ce să fac și cum să
reacționez. Aș sări din bancă în brațele ei, mi-aș cere
iertare pentru tot ce s-a întâmplat între noi și aș implora-o
să fie totul ca la început, dar știu că asta nu va îndrepta
lucrurile și va creea răni mai adânci. Îmi e dor de noi,
Gaia! Aceste cuvinte îmi suspină în suflet când o privesc.
Mă ridic de pe scaun și o privesc cu atenție.
-

Mulțumesc! Am și uitat de asta. Poate că... nu
trebuia să te deranjezi, dar... îți mulțumesc.
Totuși, nu aș vrea să-l mănânc singur. Nu ai
vrea să mi te alături?

A fost ultima dată când am mai mâncat împreună la
aceași masă. Restul semestrului s-a scurs atât de repede și
de tăcut încât nici nu am realizat cum a trecut timpul.
Totul s-a schimbat. Mike nu mă mai aștepta în fața școlii,
dar venea Sky după el. Aproape că nu am mai scos niciun