Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 58

Înăuntru nu era cu mult diferit, lumină gălbuie,
bolnăvicioasă, mochetă roșie murdară, și o recepție
înghesuită. Cum să stăm aici? Mâine trebuie să o luăm
din loc... Ne-am oprit la recepție și ne-am uitat după
recepționer, dar nu părea să fie nimeni...
Mă tot uit în stânga și-n dreapta, dar nu văd pe
nimeni. Mă așteptam să văd puțină activitate chiar dacă e
cam târziu. Căutăm de zor persoana de la recepție și tot
degeaba. Seturile de chei stăteau atârnate pe perete,
alături de numerele camerelor. Mă uit spre Gaia...
-

Ce spui? Luăm una?

-

Cum să luăm o cheie? Dacă e altcineva în
cameră? Dacă ne prinde? Nu trebuie să plătim
totuși?

-

Și dacă nu e nimeni aici, ce facem? Înnoptăm
afară? Plătim când vine... Am întins mâna șiam luat o cheie la nimereală. Gaia se uita
mirată la mine cu ochii mari în timp ce
acționam. I-am zâmbit.

Are dreptate, dar tot mă simt prost că facem asta.
Mike a luat-o înainte pe scări. Camera se află undeva la
etaj, a fost așa de rapid că nici nu am apucat să văd ce