Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 534

Îmi scutur capul pentru a mă desprinde din transă și mă
apropii de el. Degetele mi se încleștează în jurul gâtului
lui, parcă sperând că acest gest îl va face să-i dea drumul
lui Mike. Îl privesc cu atâta urâ știind că îl ține captiv
încât mi-aș dori să am mai multă forță pentru a-i putea
strivi gâtul fin și grațios. Sunt gata să apăs când simt cum
propria viață îmi este pusă în pericol.
-

Ah!!!! Încerc să strig, dar suflarea parcă îmi
este luată de ceva intangibil. Cl...Cloud!

-

Ce îți închipui că faci aici? Nu mă poate privi,
încât mâna mea îi presează gâtul. Dă-i drumul
cu grijă.

-

Dă... dă-mi tu... drumul... încerc să scot
cuvintele răgușită abia reușind să respir.

Gaia, aici? O simt la fel de bine cum îmi simt
propria respirație, dar ceva nu este în regulă. Cum se
poate să fie aici? Nu e Gaia! Simt că o iau razna. Îmi vine
să mă iau cu mâinile de cap, dar îmi este imposibil.
Acum câteva clipe... zăcea într-o baltă de sânge, dându-și
ultima suflare. Gândul Gaiei mă face să devin neliniștit,
să mă zbat în învelișul ăsta sufocant. Vreau să se termine