Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 41

m-ar ține probabil că aș merge pe zece cărări. Are ceva ce
e al meu.
-

Mike... îmi poți da hârtia înapoi?

-

Hârtia? De ce? La ce-ți mai trebuie dacă
oricum mergem amândoi în Valhala? O aduc
deseară. Lasă-mi-o mie. Sunt curios de ceva.

-

Dar... am nevoie de ea... Nu știu ce e cu
mine... de ce spun lucruri de genul, n-am
nevoie de o hârtie, dar Mike nu ar putea
înțelege. Nici eu nu înțeleg.

-

Cred că ai devenit dependentă de hârtia asta
sau te-ai atașat emoțional de ea. Poate din
cauza ei te comporți așa de ciudat. Nu, nu ți-o
dau. E spre binele tău și te rog să nu insiști.
Sunt rău cu Gaia, dar aș vrea să înțeleagă că o
fac pentru binele ei.

-

Fie... Simt cum ochii mi se umezesc... dar nu
am de gând să îl las să vadă asta. Nu-mi
trebuie... ține-o, fă ce vrei cu ea!

-

Ne vedem mai târziu. Am îmbrățișat-o și am
așteptat până a intrat în casă. Am făcut cale
întoarsă și mă îndrept și eu în cele din urmă