Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Seite 333

-

Să mă pierzi? Nu se va întâmpla asta. Bine... am
să-ți spun. Ai vrut să mă omori fiindcă nu erai
tu însăți... erai o creatură. Gabriel a pus
stăpânire pe tine și te-a manipulat. Nu mai erai
micuța mea, nu mă mai priveai cu acei ochi
blânzi, nu mai exista acea apropiere față de
mine. Erai o ființă rece, condusă de furie și
pornită să distrugă iar primul obiectiv am fost...
eu. Cu toate astea, chiar și sub formă de
creatură, mi-ai oferit indicii, dându-mi seama că
ești tu. Atingerea ta, privirea ta, chiar și unele
vorbe m-au condus cu gândul la tine. În ultimul
moment, în care mă sugrumai cu atâta sete... mam smucit din strânsoarea ta și te-am sărutat.
Am crezut, oarecum, am sperat că asta va
schimba ceva și dacă va schimba ceva pe viitor,
asta numai noi putem decide, dar în acel
moment... a funcționat. Aveai aripi și coarne,
Gaia. Transformarea a fost sfâșietoare, aripile și
coarnele au început să se retragă în momentul în
care ai început să-ți revii, lăsându-ți răni adânci.
Nu tu mi-ai făcut rău! Micuța mea nu mi-ar fi