Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | страница 332

-

NU! Vreau să mă scapi de aici! Nu îmi stă
gândul la mâncare, nu îmi stă gândul la nimic,
decât la faptul că cel mai bun prieten al meu ma... sărutat... că nu vrea să îmi spună ce s-a
întâmplat de am ajuns până în punctul în care tu
să fii constrâns să mă... să mă dezbraci pentru ami bandaja spatele care parcă stă să se despice.
Spune-mi ceva, te rog! Orice! De ce am vrut să
te omor? Cum să vreau să te omor când ești
singura persoană din viața mea, singura mea
familie...? Cum să vreau să îți fac rău? Mike! Te
rog... nu mă ține în întuneric... te rog. Simt cum
disperarea pune stăpânire pe mine.

Rămân complet nedumerit auzind-o pe Gaia și îmi
vine să-mi pun mâinile în cap. Oare dacă-i voi spune, va
înțelege sau va continua să facă ceea ce face și acum?
Oftez și mă așez din nou pe marginea patului încercând
să o privesc în ochi, dar ea îmi evită privirea.
-

Te simți pregătită să auzi tot?

-

Da, Mike, te rog... am nevoie să știu... nu vreau
să te pierd. Îmi las privirea în pământ, rușinată
de ceea ce spun, dar ăsta este adevărul.