Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Página 308

TACI!!! Îmi îndrept brațul către ea, îmi concentrez
toată energia și o lovesc cu putere punând-o la pământ.
Mă pregătesc pentru o a doua lovitură când pieptul mă
străflugeră puternic. Durerea infernală mă pune în
genunchi. Rămân neclintit, privirea încețoșându-mi-se.
Nu este posibil... Micuța mea... Ahh!!! Aripile încep sămi zvâcnească cuprinse de durere. Nu... trebuia să o
trimit... Îmi îndrept privirea către Isa care mă ia în brațe
și mă privește cu disperare. Îi mângâi chipul firav și
buzele.
Să... știi... tu ai fost... ah!!!! mereu preferata mea.
Gabriel... GABRIEL!!! Strig la el în timp ce își dă
ultima suflare în brațele mele. Lacrimi fierbinți îmi curg
pe obraji iar durerea care o simt este nemărginită. Preț
de câteva minute rămân cufundată în tăcere, strângând
cu putere trupul lipsit de suflare al lui Gabriel. Și eu te
iubesc, Gabriel. Te iubesc așa cum n-am mai iubit pe
nimeni niciodată. Nu mă lăsa singură în lumea asta,
Gabriel. Trebuia să fim noi doi... să stăpânim lumea...
să... să... fim fericiți și să ne iubim.
O privesc pe Gaia neputincios cum stă inertă în
brațele mele. O privesc cu atâta înverșunare și cu o