Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 307

Aici te ascundeai? Așa fugi ca o lașă? Ce ai crezut
că o ataci pe micuța mea pentru că e semi-demon
nounăscută? Ce ai de spus?
Te crezi puternic dacă vii și mă încolțești pe la
spate ca un laș? Pleacă, Gabriel, până nu reușești să mă
convingi să-ți fac rău iar apoi nu vei mai apuca să te
bucuri de mucoasa ta... sau mai bine spus... să te culci cu
ea! Poate așa se mai corcește rasa ta de așa-zis
”demon”.
Nu mai vorbi așa, bestie! Nu ești nici pe jumătate
cât e Gaia. Ea mă ascultă, îmi ascultă dorințele! Și așa
ca fapt divers, chiar acum, micuța mea îți vânează
muritorul și o să îi facă felul. Așa că nu rămâi decât tu!
Micuța ta mucoasă încă nu e în stare să zboare,
până și un muritor cu puțin efort o poate juca pe degete.
Atâta încredere îi acorzi? E mai naivă și decât tine,
atunci când îmi credeai minciunile, Gabriel. Mucoasa
aia... dacă nu avea nicio legătură cu Mike, ți-o
exterminam înainte să apuci să-i vorbești pentru prima
dată.