Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 293

Epuizată, somnul mă acaparează într-o clipită. Gabriel...
mă... iubește...
Ajunsă într-un final... simt ceva ciudat în aer. Intru
precaută în conac fără să fac niciun zgomot și mă-ndrept
spre camera în care i-am găsit prima oară pe Mike și
Gaia. Deschid ușa și o văd pe Gaia în pat.
Gaia, hai să plecăm de aici... Nu apuc să termin ce
aveam de zis și rămân stupefiată de ceea ce văd. Aripi
negre, coarne... Gaia... e un semi-demon. Cum a putut
Gabriel să facă una ca asta? O să te omor când o să te
prind.
Simt cum se apropie. Mă ridic în capul oaselor și o
privesc pe creatura care stă surprinsă în pragul ușii. Ce o
vrea și ce caută în camera mea.
Cine ești? Ce cauți aici?
Am venit să te iau și să te duc la Mike. Hai,
grăbește-te... Gabriel se va întoarce în curând și n-aș
vrea să ne prindă aici.
Mike? Cine... e Mike? Nu plec niciunde! Cine ești
și ce cauți în camera mea?
Nu e timpul să te prostești. Cu o unduire a
încheieturii o ridic din pat... să mergem, ACUM!