Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 29

face asta... stomacul meu nu prea e încântat că îl zgâlțâi
din stânga în dreapta. Mai am puțin și ajung... ar trebui să
o las mai moale că simt cum mi se taie respirația. Mike
mă așteaptă în față ca de obicei...
Ora 8:55. Am ajuns la școală cu 5 minute înainte
de a începe ora. Gaia ar trebui să apară din clipă-n clipă.
Ah, vorbeam de lup și lupul la ușă. Cu fiecare pas pe care
îl face, apropiindu-se tot mai mult, îmi pare trasă la față
de parcă n-a dormit de 3 zile.
-

Am... am ajuns... Mergem?

-

Mergem, dar ce ai?

-

Adică? Ce să am? M-am întors un pic m-am
uitat în față, în spate. Am ceva pe față?

-

Nu arăți bine deloc. Nu o lua în nume de rău.
Parcă n-ai mai dormit de zile întregi...

-

Păi... nu știu... așa rău arăt? Am încercat să
îmi aranjez un pic părul.

-

Prefer doar să mi se pară, dar mă îndoiesc. Ai
văzut fantome pe drum încoace? Glumesc în
încercarea de a mai destinde puțin atmosfera .

-

Ce prostii vorbești? Poate... poate răcesc că
am stat aseară în ploaie după ce ai plecat...