Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Seite 285

clipă... mi s-a părut că nu văd bine, poate cineva are chef
de glume, dar... dar... e Gaia! E micuța mea, Gaia! Stă
lipită de draperia greoaie și mă privește surprinsă... Simt
cum ochii încep să mi se umezească și mă reped către ea
ca să o strâng în brațe.
Nu... Mike! Ce caută aici? Cum m-a găsit? Mă zbat
să mă desprind din strânsoarea lui călduroasă și mă
îndepărtez câțiva pași.
-

Mike... ce cauți aici?

-

De ce ești așa de speriată? Ești bine? Ce naiba
cauți tu aici? Hai acasă!

-

Nu... Mike încearcă să mă ia de mână și să mă
trage după el, dar mă opun. Nu putem pleca
împreună... e mai bine așa. Acum poți fi fericit
și liniștit fără să îți mai bați capul cu mine. Sunt
bine aici...

-

CEEE? Ai înnebunit? Poate ai febră... O spun
ironic. Reușesc să o prind de mână... Locul tău
nu e aici, locul nostru este acasă în Valel. Sunt
fericit alături de tine, suntem fericiți... amândoi.
Hai să mergem...