Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 286

-

Nu înțelegi? Chiar nu înțelegi? Nu mai există...
fericire de când tu... nu mai contează, Mike...
dacă ai să reușești să te întorci acasă mă bucur.
Dacă decizi să rămâi în Valhala, poți rămâne.
Nu merg niciunde... Gabriel... va avea grijă de
mine... voi fi ok și tu... vei putea fi fericit fără
mine. Fără să crezi că vreau ceva mai mult de la
tine. Privirea îmi cade în pământ. Mi-e greu să
îi spun toate astea, mă doare... dar trebuie.

Nu-mi vine să cred ce aud... Oare cum a ajuns
micuța mea la aceste concluzii, în afara faptului că i-am
reproșat acele lucruri scrise în jurnal... GABRIEL! El și-a
băgat iar coada unde nu trebuie. Jur că-l omor pe... ce
naiba e el... La naiba!
-

Gaia, nu poți spune așa ceva despre mine,
despre tine... despre noi. Dacă s-a întâmplat
ceva rău... vom putea îndrepta totul. Cred că au
fost momente în care nici unul dintre noi nu am
avut încredere unul în celălalt. Îi ating ușor
bărbia și-i ridic privirea din pământ.

-

Nu îmi spune mie că se poate îndrepta! Nu mai
poți îndrepta nimic! Mi-ai furat cel mai de preț