Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Seite 268

Da... ți-am auzit glasul. Nu credeam că îmi vei mai
rosti vreodată numele. De ce ești singură? De ce ești
aici?
Vreau... adică... Pot? Adică... vreau să fiu cu tine! O
spun atât de rapid încleștându-mi pumnii.
Vrei... să fii cu mine? Ești sigură că îți dorești acest
lucru?
Da... Rostesc acest cuvânt ezitând pentru câteva
clipe. Dar... mi-e frică...
Nu ți se va întâmpla nimic, îți pot oferi toată
fericirea de care ai nevoie. Vei fi regina mea. Nu va mai
trebui niciodată să-ți fie teamă de ceva. Vei fi puternică,
vei avea lumea la picioare, iar eu voi fi umilul tău
servitor pentru tot restul eternității.
Dar... ce mi se va întâmpla? Încerc să zăresc ceva
prin bezna ce mă înconjoară, dar nu reușesc să văd nimic.
Vei afla de îndată ce te vei simți pregătită să mi te
alături.
De acord! Îmi iau inima în dinți și îmi accept
soarta. Ce trebuie să fac?
Urmează-mi vocea. Vreau să te liniștești mai întâi.
Î