Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 264

arăți tot, nu? Trebuia să-mi bagi pe gât toate porcăriile
alea, nu?
Mike, eu...
Niciun ”eu”! Roagă-te să fie bine... roagă-te ca tot
ce se întâmplă să dispară și să se poată repara.
Dar eu...
Dar tu vei face tot ce vreau eu. Mă vei ajuta să
îndrept totul, s-a înțeles? Am strigat către Isa.
Rămân împietrită, după cele citite în jurnal. Îl
înțeleg pe Mike, e atât de afectat. Sincer... nu mă
așteptam să se întâmple asta... Țipă la mine! Țipă la
mine pentru Gaia. Nu-mi vine să cred cât poate să țină la
ea, cât înseamnă ea pentru el. Mi-aș fi dorit să mă pot
bucura și eu cândva de astfel de sentimente, de astfel
de... prietenie. Îl voi ajuta. Singurul prieten pe care îl am
e Mike. Doar la el am cunoscut lucruri de care m-am
putut bucura, doar el îmi este alături chiar dacă tot ce
este între noi e... limitat.
Bine... am să o fac.
Mă trezesc brusc și fără să stau pe gânduri am rupto la fugă spre casa mea... spre micuța mea Gaia. Isa
probabil e în spatele meu, așa cum a promis. Intru val