Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 263

mine după tot ce i-am făcut. Nu m-ar fi părăsit, nu vrea
să mă lase aici și nu își dorește să părăsească Valhala fără
mine. Să nu-mi pese de tine? Cum să nu-mi pese micuțo?
Cum? Simt că faci parte din sufletul meu... ești... parte
din mine și din viața mea. Dar eu... dar eu... am fost
tâmpit și jumătate. Ce? Se duce la Gabriel? Trebuie să o
opresc. Stai, Mike! Trebuie mai întâi să citești tot... Plâng
de durere și mă simt vinovat de distrugerea întregului
univers, de distrugerea noastră, a prieteniei noastre... offf.
Ține la mine, mă iubește ca pe un frate. Asta i-am fost tot
timpul, până acum... Cum să fiu fericit fără Gaia? Ea mă
face fericit. Zâmbetul ei, prezența ei, cum o tachinez.
Cum să-mi imaginez viața fără Gaia? Nu se poate... Nu,
Gaia! Sunt fericit alături de tine, nu fără tine. Sunt fericit
să te văd, să te am lângă mine, să... să... îmi vine să
închid jurnalul, simt că nu mai pot. E prea mult pentru
mine. Mă opresc pentru câteva secunde din citit fiindcă
nu mă pot 7LH7:&