Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 180

O dau pe Gaia ușor la o parte, o iau de mână și
străpung zidul creat de colegii noștri posedați. Reușesc să
creez destul spațiu pentru a putea scăpa din sală și
alergând după fata care ne-ndrumă, mă uit în urma în
urma noastră la colegii noștri, care se îmbrâncesc ca să ne
ajungă.
-

Sunt posedați... Strigă fata din fața noastră.

-

Posedați? Întreb înspăimântat, văzând că unii
dintre ei încercă să se țină după noi, dar nu
reușesc să țină pasul. Off, nu cred că am să mă
mai uit vreodată la filme horror. Ieșim din
școală, scăpând astfel din câmpul vizual al
colegilor noștri posedați. Fata continuă să
alerge, spunându-ne în continuare să o urmăm.
Gaia mă trage brusc în spate, oprindu-se în loc.
O privesc nedumerit, uitându-mă în același timp
după fata care s-a oprit la câțiva metri distanță
de noi.

-

Sta... stai... că... nu... nu mai... pot să... respir.
Oprește-te... Inima îmi bate atât de tare încât
mi-e teamă că îmi va ieși din piept. Nu vreau să