Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 174

-

Nu mă deranjează prezența ta aici, adică poți sta
cât vrei, poți veni oricând... O spun ciufulindumi părul în cap. Nici nu știu ce să zic.

-

Ah... bine, adică... scuze. Am creat un moment
destul de stânjenitor, hai să mergem să mâncăm
ceva.

-

În regulă să mergem. Mă uit în urmă de parcă aș
fi uitat ceva, nu știu de ce. Merg în spatele Gaiei
până la intrarea în bucătărie. Ce ai de mâncare?

-

Etto... Se pare că nu prea multe... umm... am
niște Thai Chi preparat înainte de a pleca... ți-ar
place?

-

E mâncarea mea preferată! Sper că atunci când
ai spus că ai, chiar ai, adică îmi este destul de
foame.

-

Heh, sigur, a rămas mai bine de jumătate de
caserolă. Itadakimasu! Am mâncat destul de
repede amândoi, semn că eram într-adevăr
lihniți. Ne-am schimbat în uniformele de școală
și am pornit la drum. Deși ciudat faptul că acum
plecăm împreună și nu am să îl mai văd pe
Mike așteptându-mă în fața școlii, totul pare