Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 161

lui? De ce sunt atât de răutăcioasă? Nu cred că
îl merit ca prieten. Încerc să îmi stăpânesc
lacrimile, ștergându-le cu mâneca, dar fără
folos.
-

Hei, e ok! Când am fost eu supărat pe tine? Nu
e problemă. Nu mi-ai răspuns totuși... rămâi
peste noapte?

-

Dar... adică... Offf de ce mă bâlbâi? E mai bine
să dormi la el decât singură într-o casă atât de
mare. E prietenul tău, ați dormit împreună și în
Valhala, ce e atât de rău? Păi... nu ar fi... adică...
nu e prea ciudat?

-

Hmm... să nu-mi spui că te gândești!

-

Păi... bine... dar să nu crezi altceva... adică...
bine! Dacă tot am bagajul aici...

Hmm, uneori mă impresionează când îi văd atât de
apropiați. Oare ce îi ține așa de uniți? Există momente în
care mă pun în locul mucoasei ăleia, iar pe Mike mi-l
imaginez că ar fi Gabriel. Dacă am fi și noi așa de
apropiați? Dar să lăsăm lucrurile astea la o parte.
Mucoasei îi este teamă de propria casă. Hmm, trebuie să