Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 154

putem alege o singură pereche pentru tot restul
eternității, atâta timp cât face parte din aceași rasă ca a
noastră. Cu toate astea, există o abatere de la lege.
Oricare demon care va atinge o ființă umană, va
intra în posesia firului vieții acesteia, iar prin această
acțiune demonul va fi condamnat la moarte, păstrânduși puterile și statutul de demon până în momentul în
care ființa de care s-a legat va muri. O astfel de
legătură nu poate fi ruptă.
Se pare că Issabela m-a ales pe mine, însă ea nu
știe și nici nu am de gând să îi spun că eu am renunțat la
nemurire pentru... Gaia Otsuki. Micuța mea. Atâta
puritate, atâta naivitate și frumusețe. Isa nu ar înțelege
niciodată. Mi-aș dori să am abilitatea ei. Îmi doresc atât
de mult să o pot vizita pe micuța mea în vis așa cum o
poate face Isa. În schimb... eu pot atinge... pot fi prezent
într-o oarecare măsură... dar asta... o sperie. Am ales-o
sau ea m-a ales pe mine prin glasul ei. Am încălcat legea
supremă în momentul în care m-am îndepărtat cu vocea
de Valhala și cu prezența. Am atins-o pe micuța mea
pentru prima oară în acea noapte rece din parc. Am
legat-o de mine. Sufletul ei îmi aparține, deși ea nu știe