Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 126

au transformat rapid în fiori în timp ce Mike îmi șoptește
ușor la ureche. Dar nu schițez nimic, țin ochii strâns
închiși și încerc să adorm. Într-un fel... e plăcut cu el aici,
așa de aproape. Mulțumesc... o spun în gând în timp ce
somnul mi-e călău.
Am pus geană pe geană și am lăsat uitării cele
petrecute mai devreme. Vreau un somn dulce, un somn
care să mă facă să uit pentru câteva ore că sunt în
Valhala. Oare se poate? Cer prea mult?
Mike... Atingerile ei mă fac fericit. Mâinile ei fine
îmi ating chipul, iar eu o privesc în toată frumusețea ei,
da... e Isa. Mulțumesc că ai venit. Am început să mă
obișnuiesc cu tine.
Să înțeleg că până acum nu am fost o prezență prea
plăcută în visele tale?
La început nu. Nu știam cine ești și ce vrei...
Las-o așa. Hai cu mine.
Ce? Unde mergem?
Într-un loc special pentru tine.
Mă aflu în camera mea, în dormitorul meu din
Valel. Posterele mele de pe pereți cu artiștii mei preferați,
lucrurile mele, așternutul patului meu, ahh... cât de dor