activitate dominantă la vârsta preșcolară, factor hotărâtor în viața copilului preșcolar. Aceste
sensuri indică, fie poziția jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice
omului, fie aportul jocului în procesul educației.
Jocul - activitate dominantă la vârsta preșcolară, are rol hotărâtor în evoluția copilului. La
vârsta preșcolară jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de modul în care
polarizează asupra celorlalte activități din viața copilului, dar și de durata și ponderea sa. Această
idee este susținută și de rolul pe care-l are pe planul dezvoltării copilului, favorizând trecerea sa
pe o treaptă superioară de dezvoltare. Pentru copil, evidențiază J. Chateau, aproape orice
activitate este joc sau, după cum afirmă Claparede ,,jocul este muncă, este binele, este datoria,
este idealul vieții, este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și, în
consecință, poate să acționeze".
Aruncându-ne o privire generală asupra a ceea ce reprezintă jocul în viața și activitatea
oamenilor, îndeosebi în viața copiilor de vârstă preșcolară, putem desprinde cu ușurință anumite
note caracteristice și definitorii:
� Jocul este o activitate specific umană deoarece numai oamenii îl practică în
adevăratul sens al cuvântului;
� Jocul este una din variatele activități ale oamenilor fiind determinat de
celelalte activități și, bineînțeles, determinându-le pe toate acestea.
� Jocul este o activitate conștientă. Cel care îl practică îl conștientizează ca
atare și nu-l confundă cu niciuna dintre celelalte activități umane;
� Jocul introduce pe acela care-l practică în specificitatea lumii imaginare pe
care și-o creează;
� Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să-i satisfacă imediat jucătorului
dorințele sau aspirațiile proprii;
� Prin atingerea unui asemenea scop, se restabilește echilibrul vieții psihice și
se stimulează funcționalitatea de ansamblu a acesteia.
BIBLIOGRAFIE:
- Barbu H., Matiaş A., Rapilă E., Popescu E, Şerban F. (1995). Pedagogie preşcolară –
Didactica, București, E.D.P., R.A.
- I. Bontas, Tratat de pedagogie, ediția a VI-a revăzută și adăugită
- Bocoş, M. (2003). Teoria şi practica cercetării pedagogice, Cluj-Napoca, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă.
- Chateau, J. (1980). Copilul şi jocul, Bucureşti, E.D.P.
- Cucoş, C. (2003). Pedagogie (ediţia a II-a), Iași, Editura Polirom.
35