trebuie pierdut din vedere atunci când i se stabileşte meniul odată cu diversificarea hranei.Pentru
dezvoltarea simţului olfactiv este recomandat ca atunci când mama găteşte să –şi intaleze copilul
în bucătărie pentru ca acesta să poată descoperi mirosuri noi.
Senzaţiile vizuale şi cele auditive înregistrează şi ele progrese evidente în primul an.Unii autori
consideră că o activitate oculară intesă la nou născuţi evocă o inteligenţă superioară. La 6
săptamâni pe plan vizual se înregistrează un salt calitativ atât în privinţa capacităţii de
discriminare vizuală, cât şi a corelării dintre văz şi auz. Atunci când familia îi oferă o bogată
ambianţă vizuală, coordonarea dintre văz şi tact apare mai repede cu 50 de zile decât în mod
normal. Dezvoltarea văzului la sugar poate fii influenţată pozitiv de către familie prin amenajarea
camerei în culori atractive şi jucării divers colorate.
Sub raportul acuităţii auditive, sugarul reacţionează la sunete imediat după naştere.Cel mai
precoce reacţionează la vocile părinţilor pe care le cunoaşte încă din existenţa intrauterină, de
aceea se simte în siguranţă ori de câte ori le aude. Dacă în timp ce îl hrăneşte mama îi vobeşte,
copilul manâncă mai bine. Stimularea auzului se poate face cu ajutorul muzicii simfonice de fond
capabilă să inducă o stare de seninătate şi să exerseze gustul copilului către muzica de
calitate.Dacă până la 7 luni copilul trăieşte într-o confuzie totală cu ambianţa după, intruziunea
unei personae necunoscute îl tulbură până la lacrimi.
Deoarece sugarul este un mare amator de joc, familia trebuie să exploateze cât mai mult această
predispoziţie prin care se poate canalize activismul său natural, dar şi procura noi experienţe
cognitive. Se recomandă ca timpul alocat jocului şi comunicării între părinţi şi copil să crească
progresiv de la 30- 45 minute, pe masură ce programul de somn se diminuează.
Achiziţia cea mai importantă a primului an de viaţă din perspective destinului său psihologic sunt
primele cuvinte.Evoluţia lingvistică ca şi evoluţia sa în general, depinde de atitudinea stimulatorie
din partea mamei, şi în general a tuturor membriilor familiei.
S şi Ţ Engekmann pledează pentru o educaţie intensivă şi precoce prin care copilul cu o ereditate
bună poate dobândi un nivel intelectual superior. În acest scop trebuie activat mediul în care
trăieşte copilul, considerat ca fiind primul său dascăl.
Putem concretiza că astfel, primii ani de viaţa reprezintă perioada unor achiziţii fantastice pentru
copil, o perioadă care nu se mai repetă şi în care capacitatea de acumulare a copilului este
incomparabilă, de aceea trebuie profitat din plin de ea.
Bibliografie:
Vincent R., ,,Cunoaşterea copilului”, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1991.
Schiopu U., Verza E., ,,Psihologia vârstelor”, Bucureşti, EDP, 1981.
Engekmann S şi T., ,,Daţi copilului vostru o inteligenţă superioară”, CEDC, 1992.
Revista învăţământului preşcolar, 1994.
http://www.qbebe.ro/psihologie/dezvoltare_cognitiva
17