Melania
mă frig şi nici să scap cafeaua. Sorb din ea la fel ca atunci când eram mic şi beam ciocolată caldă fierbinte. Ce când eram mic? Şi când freză pixie făcuse ciocolată caldă. Adulţii sunt şi ei copii cu multe responsabilităţi pe cap, asta obişnuiam să spun chiar eu însumi. Pardon, asta obişnuia să spună moş crăciun şi mare dreptate avea. Ajung acasă, realizez că Melania are nevoie de puţin timp singură. Doar am bătut la uşa ei să mă asigur că este bine, din păcate nici nu am timp de ea. Trebuie să mă schimb în haine de lucru şi să trec în garaj pentru a o repara pe Chevy. A rezistat destul de mult, deşi este o maşină veche se ţine bine pe picioare. La fel ca bătrâna doamna Janette. Nu avea ea să moară aşa uşor şi sunt convins că nici Chevy nu va muri. Am să o repar singur, nu am nevoie de ajutoare. Nu prea am încredere în oameni şi nici decum să îşi pună mâinile pe munca mea de o viaţa privind modificările făcute lui Chevy. Am stat până târziu doar în garaj să o repar. Nici nu am mâncat, cafeaua mi se părea mai mult decât suficient. Când am considerat că am terminat pe ziua de azi era trecut de ora de culcare a Melaniei, ea dormea. Probabil era trecut şi de ora mea de culcare pentru că începeam să casc. M- am dezbrăcat şi m-am băgat sub duş pentru că eram foarte murdar de pe urma maşini. Orice bărbat adevărat ce îşi repară singur maşina şi nu apelează la service-ul auto ştie cum e. Mi-
Pagina 231