valorificate pentru proiectarea și dezvoltarea unor proiecte educaționale bazate pe metoda Project- Based Learning( PBL).
O componentă importantă a cursului o reprezintă activitățile de proiectare și învățare bazată pe proiecte( PBL): elaborarea unor proiecte educaționale utilizând metoda Project-Based Learning( PBL), identificarea unor probleme, formularea întrebării generatoare( Driving Question), aplicarea celor șapte elemente esențiale ale Gold Standard PBL, prezentarea și evaluarea ideilor de proiecte propuse.
La finalul cursului au fost organizate activități de reflecție și evaluare, care au inclus completarea jurnalului de învățare, activități de feedback individual și de grup, precum „ Deseneazăți săptămâna” și „ Cercul de feedback”, evaluarea cursului prin intermediul unui chestionar și ceremonia de încheiere.
Una dintre activitățile practice care ne-a suscitat interesul a fost cea dedicată identificării practicilor de greenwashing. Am fost împărțiti în patru echipe, fiecare primind spre analiză un produs de consum( o conservă de roșii, un articol de îmbrăcăminte sau diverse produse alimentare). Pornind de la informațiile înscrise pe etichetă și pe ambalaj, am aplicat Matricea de identificare a Greenwashing-ului pentru a evalua credibilitatea afirmațiilor de mediu formulate de producători. Am analizat dacă mesajele privind sustenabilitatea erau clare, specifice, verificabile și susținute de dovezi, identificând eventuale afirmații vagi, exagerate sau înșelătoare. La final, fiecare echipă și-a prezentat concluziile, iar discuțiile desfășurate au evidențiat importanța dezvoltării gândirii critice și a competențelor necesare pentru evaluarea responsabilă a mesajelor de marketing și adoptarea unor decizii de consum informate.
O altă activitate care ne-a plăcut a fost simularea negocierilor climatice internaționale „ Be the COP”. Am fost fost împărțiți în echipe, fiecare reprezentând un actor implicat în negocierile climatice: Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, India, Maldive, țara-gazdă( Arabia Saudită) și reprezentanții industriei combustibililor fosili( Fossil-Fuel Lobby). Fiecare delegație a primit o fișă cu obiectivele, limitele de negociere și interesele specifice rolului asumat, fără a cunoaște strategiile celorlalți participanți. Scopul activității a fost negocierea și adoptarea, prin consens, a unei declarații finale referitoare la utilizarea combustibililor fosili. Pe parcursul negocierilor, am constatat cât de dificil este să fie armonizate interesele economice, politice și de mediu ale diferitelor state și grupuri de interese.
Trapani Beach Lab a fost o activitate practică a cursului care a avut ca scop demonstrarea modului în care o problemă reală poate deveni punctul de plecare al unui proiect bazat pe metoda Project-Based Learning( PBL). Activitatea a început cu un exercițiu de conectare la mediu, intitulat „ The 5 Senses Game” prin care am fost provocați să observăm conștient spațiul din jur folosind cele cinci simțuri. Scopul exercițiului a fost dezvoltarea spiritului de observație și conștientizarea mediului înainte de începerea activității propriu-zise. În continuar, am desfășurat activitatea „ The Cleanup – On the Beach”, echipați cu mănuși și saci, lucrând în echipe mici. În paralel cu colectarea deșeurilor, fiecare echipă a avut sarcina de a documenta procesul prin fotografii, de a înregistra tipurile de deșeuri identificate( plastic, sticlă, echipamente de pescuit, mucuri de țigară și alte categorii), de a nota locurile în care acestea se concentrau și de a formula ipoteze privind proveniența lor. Trainerul a subliniat că obiectivul nu era doar strângerea deșeurilor, ci observarea atentă a realității. După ecologizare, am analizat informațiile colectate și am identificat posibile Driving Questions, pornind de la problemele observate pe teren, precum: Cum putem reduce cantitatea de deșeuri care ajung pe plajă?, Cum putem convinge turiștii să adopte un comportament responsabil? sau Cum poate fi protejat ecosistemul marin prin implicarea comunității? Pornind de la aceste întrebări, am schițat proiecte bazate pe metoda Project-Based Learning, stabilind obiectivele, activitățile, disciplinele care puteau fi integrate și produsele finale ce pot fi realizate de elevi. În ultima parte a activității, experiența locală a fost conectată la problema globală a poluării marine.