Am avut ocazia să discut în profunzime despre metodele de predare a limbilor străine, despre rolul platformelor digitale în învățare, precum și despre provocările comune cu care ne confruntăm în activitatea didactică, indiferent de contextul național.
Un element constant în toate activitățile observate a fost integrarea dimensiunii culturale în predare. Cultura nu a fost tratată ca o anexă a lecției, ci ca un fir roșu care a traversat conținuturile și metodele, oferind elevilor repere pentru înțelegerea lumii în care trăiesc. Această abordare a avut un impact profund asupra propriei mele reflecții profesionale: am realizat cât de important este să ofer elevilor mei un context mai larg, care să le permită să relaționeze informațiile lingvistice cu valorile, tradițiile și realitățile unei societăți. Prin contactul direct cu istoria și cultura Normandiei, elevii participanți la mobilitate au putut învăța nu doar despre o altă civilizație, ci și despre sine, un proces de autocunoaștere esențial în dezvoltarea competențelor interculturale.
Experiența de la Elbeuf a avut un efect direct asupra modului în care îmi regândesc activitatea la clasă. Am plecat cu idei concrete despre cum pot diversifica strategiile de predare, cum pot stimula mai mult exprimarea orală și cum pot crea contexte reale de comunicare în limba străină. De asemenea, am dobândit mai multă încredere în integrarea resurselor digitale și a proiectelor interdisciplinare, componente esențiale ale educației actuale. Programul Erasmus + rămâne, fără îndoială, unul dintre cele mai eficiente mecanisme europene de formare profesională continuă a cadrelor didactice. Prin facilitarea mobilităților internaționale, profesorii au acces direct la exemple de bune practici, la resurse educaționale inovatoare și la metode moderne de predare.
Activitatea de tip Job Shadowing își dovedește eficiența prin abordarea pragmatică a învățării, în care profesorii nu sunt doar participanți pasivi, ci observatori activi și reflexivi ai actului educațional, analizând structura lecțiilor, dinamica clasei, utilizarea instrumentelor digitale, gestionarea timpului și implicarea elevilor. Astfel de experiențe sprijină adaptarea didactică și modernizarea curriculei la nivel local, în conformitate cu tendințele europene în educație.
Mobilitatea desfășurată în Franța a generat un impact profesional semnificativ, oferindu-mi o perspectivă nouă asupra predării limbilor străine și o convingere sporită asupra necesității integrării dimensiunii culturale în învățare. Am descoperit, prin observație directă, că educația de calitate înseamnă mai mult decât conținuturi, ea presupune conexiune, relevanță, empatie și context real de aplicare.
Erasmus + creează punți între culturi și sisteme educaționale, dar mai ales între oameni. Pentru mine, acest stagiu a fost o confirmare că privind cu atenție, putem învăța nu doar să predăm mai bine, ci și să înțelegem mai profund misiunea noastră ca educatori europeni.
70