veşminte ca acum 2000 de ani.
În concluzie, indiferent de loc sau obiceiurile locului, sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai
aşteptată sărbătoare a creştinilor. Şi pe bună dreptate, fiindcă ea ne introduce în atmosfera celui mai important
eveniment din istorie, în care s-a implicat în mod direct Însuşi Creatorul a toate. Evenimentul este cu atât mai
important cu cât însăşi sintagma „Învierea Domnului” care constituie mărturisirea unui adevăr fundamental
„pentru noi şi pentru mântuirea noastră” (Simbolul credinţei).
Bibliografie:
1. Radu Anton Roman, Aprilie 2013, Sărbătoarea Paștilor. Tradiții religioase, ritualuri și obiceiuri populare,
Editura Paideia;
2. Arhim. Teofil Părăian, Iași, 2013, Învierea lui Hristos, învierea vieții noastre, Colecția Liman Duhovnicesc,
Conferințele ASCOR.
I.10. Povestea Paștelui, Prof. Înv.Preş. Agapie Alina, G.P.P.NR. 6 Buzău
Considerat cea mai mare sărbătoare creştină, Paştele este celebrarea Învierii lui Iisus Hristos,
întemeietorul religiei creştine, născut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan şi prezentat
mulţimii drept Mesia, Hristos şi-a ales 12 ucenici şi, vreme de trei ani, şi-a predicat învăţătura în Galileea şi în
Iudeea. S-a întors apoi în Ierusalim, unde a trebuit să înfrunte mania fariseilor (sectanţi mozaici) şi a mai
marilor preoţilor, care îi contestau dumnezeirea. Fiind trădat de Iuda, Hristos a fost adus la judecată în faţa lui
Caiafa (mare preot iudeu) şi a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia de a-şi fi spus Fiul
lui Dumnezeu.
A fost răstignit pe vârful colinei Golgota, între doi tâlhari, dupa ce şi-a cărat crucea în spate.
Înmormântat, Iisus Hristos a înviat după trei zile şi s-a ridicat la cer după alte 40.
Despre Paşte s-au scris o mulţime de lucrări, religioase şi laice, s-au făcut mai multe filme (artistice sau
documentare), dar nimic nu poate descrie în cuvinte şi imagini marea taină a Învierii
Domnului, a biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
Această mare sărbătoare creştină este precedată de un post de 40 de zile (şapte săptămâni, începând cu
Lăsatul secului), perioada numită Postul Paştelui. Iar ultima sa săptămână, numită Săptămâna Patimilor, are
menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere, imediat după ultima duminică dinaintea Paştelui, cea a
Floriilor, în care se sărbătoreşte intrarea lui Iisus în Ierusalim. De a doua zi, în Săptămâna Mare, se
rememorează tot ce a făcut Mântuitorul pe pământ. Prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii parcurg
acum cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul, fiecare zi din Săptămâna Patimilor semnificând
un nou pas al lui Iisus pe drumul către răstignire şi Înviere.
În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, cel pe care proprii fraţi l-au bătut şi, crezându-l mort, l-au
părăsit pe câmp. Dar acesta trăia şi, după ce a dus o viaţă de sclav, a ajuns prinţ al Egiptului, i-a iertat pe cei
care i-au greşit şi şi-a salvat de la foamete familia şi poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariţia lui Iisus,
care - deşi vândut pentru 30 de arginţi, arestat şi batjocorit, condamnat la moarte şi răstignit - a iertat şi a
mântuit omenirea. Ziua de marţi este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit
distrugerea templului din Ierusalim, dar şi propria Sa înviere. Slujba de miercuri aduce aminte despre două
personaje păcătoase: desfrânata care - spălând cu lacrimile sale, plină de căinţă, picioarele lui Iisus - se
mântuieşte şi apostolul Iuda, cel care trădând se pedepseşte. Joia Mare este ziua în care a avut loc Cina cea de
taină şi vânzarea lui Iisus de către Iuda.
Hristos s-a pregătit atunci pentru moarte şi înviere, oferindu-le la acea masă, simbolic, ucenicilor trupul
şi sângele Lui - pâinea şi vinul mântuirii. Începând din acea zi, până la Înviere, nu se mai trag clopotele la
biserică, ci doar se bate toaca. Vinerea Mare (sau Vinerea Neagră) este ziua în care Iisus Hristos a fost
răstignit, pe Muntele Golgota. El se ruga în Grădina Ghetsimani când a fost prins, arestat, judecat de evrei şi de
romani, încoronat cu spini, bătut şi batjocorit. Şi-a purtat pe umeri crucea până în vârful Golgotei, unde a fost
răstignit între doi tâlhari. Sâmbăta Paştelui simbolizează “odihna” în mormânt a trupului Mântuitorului.
Seara, în biserici se aprind luminile, anunţându-se astfel că se apropie vremea ca toţi credincioşii să se
pregătească pentru veghea din noaptea Învierii. Şi Învierea s-a produs! Iisus a înviat din morţi şi s-a arătat viu
21