Împărăţia cerurilor nu vine in chip văzut
impregna în toate părțile sale de conștiința și de cunoașterea noastră, și el va deveni în cele din urmă viu ca și noi.
12. Dar noi am mai primit, chiar din gura Ta, și o altă dovadă că așa este; căci, prin Grația Ta, eu am încă din copilărie o memorie extraordinar de bună și până acum fără nicio fisură, și de aceea am ținut minte fiecare cuvințel pe care l-ai rostit.
13. Însă, pe munte, pentru ca să ne faci să înțelegem mai bine măreția compasiunii Tale divine de Tată, ne-ai povestit pilda întoarcerii la tatăl său a unui fiu rătăcitor, dar, încă de pe atunci, m-am gândit că aceste cuvinte ale Tale înseamnă cu totul altceva decât au crezut mulți dintre cei a căror înțelegere și viziune sunt mai limitate, și aceste gânduri mi-au venit cu atât mai ușor cu cât mi-ai dat în această privință chiar Tu indicii importante.
14. Așa încât, mi se pare că acest fiu rătăcitor care revine înapoi la tatăl său desemnează mai întâi, bineînțeles la scară mică, renașterea( în Spirit) a omului terestru, așa cum îl cunoaștem în prezent, dar, în același timp, la o scară foarte mare, renașterea completă( în Spirit) a Marelui Om al Creației, care va avea loc într-o bună zi. Căci cuvintele Tale, Doamne, nu sunt cele ale unui om, ci ale lui Dumnezeu, și nu sunt valabile doar pentru noi, ci, prin noi, pentru întregul infinit material și spiritual. Toată Creația nu este ea oare din veșnicie gândirea Ta, Cuvântul Tău și Voința Ta?
15. Doamne și Învățătorule, am înțeles eu oare, în marea mea slăbiciune de om și de păgân, această măreață învățătură pe care tocmai mi-ai dat-o?”
( Etras din Marea Evanghelie a lui Ioan, Vol. 8)
Dezvăluiri despre Împărăția lui Dumnezeu
1. Hangiul a spus, plin de smerenie: „ O Doamne și Învățătorule, faptele Tale sunt preaminunate, însă vorbele Tale sunt cu adevărat Viață și Adevăr curat. Căci atunci când Tu făptuiești, și un orb poate să-și dea seama că în Voința Ta este mai mult decât o putere omenească; însă abia atunci când vorbești iese la iveală din plin că Tu ești Domnul Însuși! Căci înțelepciunea vorbelor Tale strălucește mai tare decât cea mai strălucitoare lumină a soarelui la amiază.
2. Dar acum trebuie să îndrăznesc să-Ți adresez Ție, Domnul și Învățătorul meu, o întrebare despre Împărăția lui Dumnezeu. Dacă bunăvoința Ta îmi permite, voi vorbi.“ 3. Eu am spus: „ Întreabă tot ce-ți dorește inima și Eu îți voi răspunde!“ 4. Atunci hangiul a spus: „ Doamne și Învățătorule, Tu le-ai vorbit acum cu dumnezeiască înțelepciune ucenicilor Tăi, și am auzit și eu cu sluga mea despre venirea Ta în glorie și venirea Împărăției lui Dumnezeu pe acest pământ. Mă muncește însă un gând despre acea împărăție care va să vină cândva, în vremurile de apoi.
5. Căci Tu ne-ai spus că Împărăția lui Dumnezeu nu strălucește afară, printre oameni, și nu poate fi văzută cu ochii trupului, ci se află înăuntrul oamenilor, care nu trebuie decât să o caute pentru a o găsi și a o face să crească în ei înșiși.
6. Pe de altă parte, noi toți ne aflăm acum în prezența Ta, pe care o putem vedea și care se află deci în afara noastră, și nu în noi, astfel că noi toți putem spune, fără urmă de îndoială: Iată, aici este Hristos, Domnul Cel Uns din veșnicie, și El Însuși este totul în toate, și prin urmare și veșnica Împărăție a lui Dumnezeu și Viața și Adevărul! Și cum Tu ești acum cu noi, nici Împărăția Ta nu este în noi, ci cu noi și în mijlocul nostru.
7. Așa va fi și în vremurile pe care ni le-ai prezis că vor veni, ori a doua Ta venire pe pământ va fi altfel decât cea de acum?“
127