ei să fie obligaţi să le consume în
ţară. Văzut cu tichetele de 500
de euro în mână, românul n‑ar
mai fi plecat, tradiţional, la mare
în Bulgaria, urmând să plătească
vacanţa din banii de bere sau de
ţigări, ci ar fi rămas la Saturn,
unde să se dis-
treze pe banii
statului. Legea a
fost aprobată de
ceva vreme, dar
în eficientul stil
românesc, n‑au
fost adoptate
normele de aplicare. După multe
luni de negocieri, însă, din această
toamnă legea se poate aplica, iar
de data aceasta va câştiga şi turis-
mul, pentru că indiferent ce jocuri
ar vrea să facă patronii din turism,
românul va merge cu voucherul în
vacanţă în ţară, iar asta va fi bine
pentru toată lumea.
A treia dorinţă este încă în
aşteptare, dar aproape şi ea de
rezolvare, pentru că după 7‑8 ani
de discuţii, negocieri şi certuri,
începând de pe vremea Elenei
Udrea la Turism, actul normativ e,
în sfârşit, redactat, convenit între
stat şi privaţi, şi urmează doar să
intre în circuitul legislativ pentru
aprobare. Ar mai fi şi un al patru-
lea vis al lumii turismului autoh-
ton, dar acesta împarte hotelierii
în două: unii care vor să intre
în vigoare proiectul de impo-
zit forfetar, sau specific, cum se
numeşte mai nou, şi ceilalţi care
nu‑şi doresc această taxă. Cei care
vor forfetarul sunt hotelierii care
declară profit şi care sunt taxaţi
acum cu un impozit de 16% pe
câştig. Dacă forfetarul ar intra în
vigoare, ar fi eliminat impozitul pe
profit şi toate hotelurile şi pensi-
unile ar plăti o cotă în funcţie de
numărul de camere, numărul de
stele şi poziţia clădirii. Din cal-
culele lor, ar ieşi mai ieftin aşa.
În România, însă, sunt şi hoteluri
care nu declară profit, printre
care unele mari, de lanţ interna-
ţional. În acest caz, hotelierii pre-
feră actualul impozit, care pentru
ei e perfect: 16% din 0 egal 0. Or,
în cazul unei taxe fixe pe cameră,
ar trebui să plă-
tească ceva.
Dacă pe plan
legislativ lucru-
rile au stat bine
în turism în 2015,
lucrurile sunt
mult mai confuze pe segmentul
organizaţional. Peste conducerea
turismului pluteşte de ceva vreme
dacă nu umbra lui Mazăre, măcar
briza Mării Negre. Doi dintre
şefii din ultimii ani ai Autorităţii
Naţionale pentru Turism, entita-
tea care conduce domeniul, erau
recunoscuţi unanim ca oameni ai
lui Mazăre. Ceilalţi doi, inclusiv
actuala şefă, Anca Nedea, nu par
a avea, la prima vedere, legături
cu fostul primar al Constanţei,
“
indiferent
ce jocuri ar
vrea să facă
patronii
din turism,
românul va
merge cu
voucherul
în vacanţă
în ţară, iar
asta va fi bine
pentru toată
lumea.
deşi provin, la fel ca şi ceilalţi
doi foşti şefi din turism, tot de la
malul mării. Deşi a avut o tine-
reţe aventuroasă, fiind în câteva
rânduri protagonista unor ştiri de
scandal din ziarele de profil, noua
şefă a Autorităţii, Anca Nedea, şi‑a
făcut, într‑o lună de mandat, des-
tui fani în lumea turismului. Cu
două hoteluri pe care le‑a con-
dus până acum, Nedea pare, la
36 de ani, o tehnocrată cu mare
[ 29
01 / feb 2016