experienţă comparativ cu
unii dintre bruxelocraţii aduşi
de Cioloş în noul guvern.
Oamenii de afaceri din dome-
niu şi‑ar fi dorit, însă, de la noul
guvern un minister al Turismului,
ca pe vremea Elenei Udrea, la care
unii, pe ascuns, mai visează încă.
Au primit, în schimb, stergerea
denumirii “turism” din oricare
minister, iar în acest moment
unii nu ştiu dacă vor merge să se
plângă sau să ceară câte ceva la
ministerul Economiei, ca până
acum, la cel al Dezvoltării sau la
cel al Tineretului.
Cu toate realizările din acest
an, în balanţă neajunsurile atârnă
mult mai greu. Turismul româ-
nesc nu are încă un site oficial,
licitaţiile pentru promovarea în
străinătate au fost făcute atât
de prost încât nu s‑a prezentat
nimeni la ele, iar Neckermann,
30 ]
“
Oamenii
de afaceri
din domeniu
şi‑ar fi dorit,
însă, de la
noul guvern
un minister al
Turismului,
ca pe vremea
Elenei Udrea.
singurul mare operator interna-
ţional care mai trimitea, în mod
organizat, turişti în România, ne‑a
scos din această toamnă din cata-
loagele tipărite. România rămâne,
încă, la coada clasamentului la
ponderea străinilor în numărul
total de turişti, iar afacerile din
domeniu, în special cele de la
mare, sunt susţinute într‑o pro-
porţie covârşitoare de românii
cărora le e teamă să plece peste
graniţe şi rămân, an de an, să‑şi
facă vacanţele în ţară. Imaginea
turismului românesc n‑ar trebui
promovată printr‑o frunză care să
invite străinii să exploreze grădi-
nile Carpaţilor, ci prin imaginea
întâlnită cel mai des în staţiunile
de la noi: un muncitor burtos, cu
maioul suflecat peste burtă, mah-
mur şi cu halba în mână, scui-
pând nepăsător seminţe în timp
ce nevasta împarte un şniţel şi
o ciorbă cu cei doi copii obraz-
nici, care visează, la rândul lor,
să crească şi să stea la o masă la
Saturn cu berea în faţă.