Atelier No. 1 Octombrie/Noiembrie 2014

" Mens sana in cor`ore sano” Viaţța, natura, hrana sunt daruri de la Dumnezeu. Să le primim cu mulţțumire, să le folosim cu bucurie şi să le păstrăm cu înţțelepciune. Formarea deprinderilor alimentare bune este vitală pentru sănătatea trupului. Tradiţția ne oferă ca moştenire vie, obiceiuri culinare valoroase, cum ar ﬁ obiceiul păstrării hranei prin conservare. Acesta are o vechime impresionantă care se apropie de începuturile omenirii şi a fost practicat continuu în toată istoria omului în diferitele culturi. Oamenii au fost preocupaţți dintotdeauna de asigurarea hranei bune, de păstrarea nealterată a ei pe termen lung, dorind valoriﬁcarea optimă a alimentelor prin procedeele pe care le aveau la îndemână. Deshidratarea şi fermentarea sunt două mijloace străvechi de conservare, organice şi naturale, care nu numai că menţțin aproape intacte proprietăţțile nutritive dar, în unele cazuri, le şi îmbogăţțeşte.. Deshidratarea conservă alimentele şi le menajează calităţțile nutritive şi organoleptice pentru că nu suferă tratamente termice şi chimice. Eliminând apa, se inhibă dezvoltarea microbilor şi se împiedică oxidarea alimentelor, făcându-‐se astfel posibilă consumarea lor tot anul. În zilele lungi, senine şi calde, aşezate pe o hârtie albă curată, în aer liber, soarele şi vântul le usucă în mod natural, ﬁresc şi ideal. Fructele şi legumele alese, bine coapte, (mere, pere, banane, căpşuni, aﬁne, zmeură, prune, caise, struguri, măceşe, cătină, roşii, vinete, ardei, ţțelină, spanac, morcovi, etc) se spală bine, se curăţță, apoi se taie în bucăţți, cu cât conţțin mai multă apă, cu atât bucăţțile trebuie să ﬁe mai mici, pentru a permite uscarea. Se pot usca şi la cuptor la o temperatura reglată însă uscarea rapidă afectează culoarea şi aroma. Un minunat exemplu de fruct uscat optim este staﬁda, potrivit de moale, cărnoasă, aromată şi rezistentă în timp. Fructele uscate se pot consuma ca atare, rehidratate sau în variate combinaţții iscusite. Ne vom bucura de o abundenţță hrănitoare, de un curcubeu al culorilor şi o simfonie a aromelor. Un alt mod de păstrare a alimentelor este fermentarea care, nu numai că conservă şi păstrează calităţțile hrănitoare şi curative ale legumelor aproape nevătămate, dar creează alimente mai bogate nutritional, pentru că microorganismele care fac acest proces posibil, produc şi vitamine în acest timp. Prin fermentaţția anaerobă în saramură se formează acele culturi de bacterii prietenoase, probioticele naturale, mici fabrici de enzime care elimină toxinele din organism. 48

Atelier No. 1 Octombrie/Noiembrie 2014 | Page 48