86
CURIERUL LICEULUI iluminatul public şi casnic. Luind ca bază anul 1938, producţia de energie electrică creştea în anul 1948 cu 201,8 % iar în 1973 dc 26,4 ori. Comparînd anul 1973 cu 1974, creşterea este de 55,4 ori, ceea ce se explică prin însemnatul volum de investiţii a-
locat în acest domeniu.
Este demnă de rem arcat construirea, în ultimii 15 ani a termocentralei de la Brazi care produce o cantitate de energie electrică aproape de două ori mai mare decît acea obţinută la hidrocentrala de la Bicaz, a term o centralei Teleajen, a sistemului hidroenergetic de la Paltinu şi a celorlalte obiective energetice prin care Prahova furnizează sistemului naţional însemnate cantităţi de energie.
O spectaculoasă dezvoltare a cunoscut în aceşti ani şi industria combustibililor, prin care Prahova îşi m enţine şi îşi dezvoltă tradiţii de peste 120 ani. Faţă de 1938 ea prezintă o creştere de 278,7 %, de 637,7 % faţă de 1944 şi 506,8 % faţă de 1948. în acelaşi timp producţia de cărbune brut extras la exnloatările miniere de la Filipeşti de Pădure, Ceptura, a crescut în 1973 de peste 620 ori faţă de 1938, ceea ce situează pe harnicii noştri prahoveni pe un loc de frunte în întrecerea socialistă pe ramură.
La dezvoltarea armonioasă a economiei prahovene şi-a adus o contribuţie de seamă prestiqiosul detaşament al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din industria construcţiilor de maşini si prelucrarea metalelor, industrie care a cunoscut o puternică înoire si modernizare.
Proporţiile dezvoltării sale sînt cuprinse în creşterea de 40 de ori în a- nul 1973 fată de 1938, de peste 98 de ori faţă de 1944 şi de 50,4 ori faţă de 1918.
Pentru a ilustra saltul uriaş făcut în acest domeniu, de la modestele f3- brîcuţe de odinioară la coloşii industriei noastre republicane, care s-au înăltat în anu socialismului, ar trebui scrise sute si mii de pagini monoarafice în care locul central să-l ocupe oamenii modeşti si harnici, nrîn mîî- nile cărora a trecut fiecare din milio a n e le fie rencre încorporate în instalaţii magnifice, de mare productivitate. cu care pe bună dreptate, ne mîndrim astăzi.
pste demn de amintit aici unitatea etalon, cetate a utilaiului petrolier r o m â n e s c Hecnre care se vorbeşte cu admiraţie pe loate meridianele globului întreprinderea.. 1 Mai " Ploieşti,
creaţie a socialismului, care-si merită cu p ris o s in ţă faima sţ renumelo rîsrioate nrintr-o muncă tenace, prin curai”! creator al oamenilor si prin calita te a excepţională a produselor sale.
TTit1 ' ma realizare de nrestin ' U— instalaţia de forai pentru adîncimî da 10 090 metri reprezintă o nonă si strălucită afirmare a potenţialului liman si material de caro dispune natria noastră în acest domeniu, o nouă treaptă pe drumul afirmării salo pe planul rreat ' vitătii tehnice originale.
Una din unităţile care reprezintă în modul cel mai elocvent orientarea de perspectivă a industriei noastre este întreprinderea de mecanică lină din Sinaia, specializată în fabricarea pompelor de injecţie pentru tractoare şi autocamioane— produse de înalt nivel tehnic calitativ. Prin ponderea şi importanţa sa deosebită în economia naţională şi în industria judeţeană, întreprinderea de Utilaj Chimic din Ploieşti reprezintă astăzi un însemnat punct de referinţă pe harta judeţului. Oxidatoarele, recuperatorele de căldură, coloanele argintii de la Brazi, Piteşti şi din alte puncte cardinale ale ţării nu ar putea fi imaginate fără contribuţia I. U. C.-ului, marcă elocventă a judeţului Prahova. Virolele înalte cît casa, fasciculele penetrante ale aparatelor de sudură, strălucirea ireală a bilelor de la rulmenţii fabricaţi aici, fagurii uriaşi ai ţevilor, aşezate după geometrii savante, în lăcaşuri tăiate cu fantezie şi migală, totul se mişcă după o ştiinţă şi o disciplină anume— a responsabilităţii, curajului creator.
I a creşterea impetuoasă a industriei chimice a judeţului nostru, şi-au adus o contribuţie de seamă, Combinatul petrochimic de la Brazi care în numai 15 ani a prins contururi gigantice, căpătînduşi renumele de „ Constelaţia Brazilor ", combinatul petrochimic din cadrul Rafinăriei Teleajen, combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească.
în anul 1973 producţia a crescut de 101,2 ori,. faţă de 1950. Numai la acid sulfuric, de pildă, de la 6.000 tone cît se producea în vechile instalaţii, s-a aiuns la peste 260.000 tone. întreprinderea de anvelope „ Victoria " Floreşti are vşi ea un rol important fiind n unitate fruntaşă ne tară în acest doumnub Eehinată si modernizată la nivelul tehnicii mondiale, această u- nîtate a făcut salturi uriaşe atît din nnnet, d” t-ertero cantitativ cît si captat '”, A st fel, de la 97,1 mii bucăţi în 19,< 4, a aiuns în prezent la o producţie de peste 1.770 milîeane anvelope anual, nrmînd ca în 1980 să p r o
pun ă peste 2,5 milioane anvelope, a- nual.
La familia chîmistilor prahoveni s-a adăugat în ami socialismului si colectivul întrenrindorii „ Doro " Ploieşti care reprezintă în primul rînd un organism sonîal re nuUează ritmic, la
cotele înaltelor exgente ale contemporaneităţii.
TnPustria textilă a cunoscut o nuternîcă emulaţie. îndeosebi în ultimele do” ă cincinale. Creşterile înregistrate în acest domeniu au fost în 1973 do p ] ori ma ' mari fată d” 1 n38. de?°. 1 or! faţă de 1944 si de 23,1 faţă de 1913.
în anul 1973 prodnrtia de fire de lînă a crescut cu 806.6 % fală de 1055. Ta ţesături de lînă creşterea este do la 1 200 mi ' ioano m n. în 1n71 la 7 rp1 milioane m. n. în 1073. ian la fosătnrf de de humhan sţ fio h” mbac n” 137,6 °/- mai mari decît în 1065.
Tn acelaşi timn ţesăturile de in si eînnpă au mareat o creştere de 71.8 % faţă de anul 1965.
Atît la „ Dorobanţul " cît şi la Postav Azuga si Fabrica de Ciorapi Cîmpina au fost efectuate însemnate lucrări de extindere şi modernizare, ceea ce va contribui la creşterea şi ciiversificarea producţiei, la înbunătăţirea calităţii acesteia.
Aurul verde această însemnată bogăţie a judeţului nostru a favorizat de-alungul anilor dezvoltarea unei intense activităţi industriale de exploatare şi prelucrare a lemnului. Cele două mari baze forestiere de la Mîneciu şi Cîmpina furnizează însemnate cantităţi de lemn, care faţă de 1944— 1948 au fost de 9,5 ori mai mari în 1973. In scopul valorificării superioare a lemnului au fost create o seric de fabrici noi la Mizil, Ploieşti, Cîmpina, Posada. în anii următori vor fi puse în funcţiune noi unităţi care vor introduce în circuitul valoric şi deşeurile de prelucrare sub formă de plăci fibrolemnoase. în a- ccst context a înregistrat o creştere continuă şi industria celulozei şi hirtiei care este reprezentată în judeţ do întreprinderea de cartoane Scăieni şi întreprinderea de hîrtie din Buşteni. Acestea au o bogată experienţă şi tradiţie, ceea ce le situează pe un ioc de frunte în cadrul industriei respective.
Dispunînd de o puternică bază de materii prime, industria materialelor de construcţii s-a dezvoltat intr-un ritm fără precedent, în strînsă legătură cu volumul tot mai mare de material cerut de şantierele dc construcţii industriale şi civile, de necesităţile crescînde ale populaţiei. In acest sens, este semnificativ creşterea de la 7 milioane cărămizi şi blocuri ceramice în 1938 la 81 milioane buc. în 1973 şi, de asemenea, apariţia unor unităţi noi cum este Întreprinderea de materiale izolatoare Berceni unde s-au produs 57 milioane m. p. carton asfalt, adică o creştere dc 669,3 % în 1973 fată de 1950.
Au luat o mare extindere producţia de prefabricate din beton, maieriale ceramice şi prelucrarea industrială a unor minerale utile necesare industriei de geamuri. în acest sens. un loc important îl ocupă întreprinderea de la Vălenii do Munte, Fabrica de neamuri de la Sf-ăicni care au suferit succesiv lucrări de amploare pentru sporirea capacităţilor de producţie. Este elocvent în acest sens, fantul ră, producţia de geam tras a crescut de 36,7 ori Tată de 1938.
T. a rînd ' d său, industria alimentară ocu” ă un lor bine marcat în structura industrială a iudetuluî. Ea este îtidieios amplasată teritorial si profilată în funcţie rle bază de materii prime auricele si rle cerinţele in te rn e sî dc evnert. Astfel si-au rîsţiogţ un bun r e n u m e. Tnrlnstria cărnii Ploieşti, unitatea de ta Rina! a. Industria laptelui, fnhrîra de conserve alimentare Vălenîî Ho Munte, care au obtînut rezultate însemnate în creşterea calităţii si diversificarea producţiei.
U n obiectiv He bază al întregii activităţi eeonomice a iudetului, indicator sintetic ce cuprinde elemente ralitative ale producţiei rare le fac competitive pe plan mondial, este activitatea de export, Planul la ex