86
CURIERUL LICEULUI iluminatul public şi casnic . Luind ca bază anul 1938 , producţia de energie electrică creştea în anul 1948 cu 201,8 % iar în 1973 dc 26,4 ori . Comparînd anul 1973 cu 1974 , creşterea este de 55,4 ori , ceea ce se explică prin însemnatul volum de investiţii a-
locat în acest domeniu .
Este demnă de rem arcat construirea , în ultimii 15 ani a termocentralei de la Brazi care produce o cantitate de energie electrică aproape de două ori mai mare decît acea obţinută la hidrocentrala de la Bicaz , a term o centralei Teleajen , a sistemului hidroenergetic de la Paltinu şi a celorlalte obiective energetice prin care Prahova furnizează sistemului naţional însemnate cantităţi de energie .
O spectaculoasă dezvoltare a cunoscut în aceşti ani şi industria combustibililor , prin care Prahova îşi m enţine şi îşi dezvoltă tradiţii de peste 120 ani . Faţă de 1938 ea prezintă o creştere de 278,7 %, de 637,7 % faţă de 1944 şi 506,8 % faţă de 1948 . în acelaşi timp producţia de cărbune brut extras la exnloatările miniere de la Filipeşti de Pădure , Ceptura , a crescut în 1973 de peste 620 ori faţă de 1938 , ceea ce situează pe harnicii noştri prahoveni pe un loc de frunte în întrecerea socialistă pe ramură .
La dezvoltarea armonioasă a economiei prahovene şi-a adus o contribuţie de seamă prestiqiosul detaşament al muncitorilor , inginerilor şi tehnicienilor din industria construcţiilor de maşini si prelucrarea metalelor , industrie care a cunoscut o puternică înoire si modernizare .
Proporţiile dezvoltării sale sînt cuprinse în creşterea de 40 de ori în a- nul 1973 fată de 1938 , de peste 98 de ori faţă de 1944 şi de 50,4 ori faţă de 1918 .
Pentru a ilustra saltul uriaş făcut în acest domeniu , de la modestele f3- brîcuţe de odinioară la coloşii industriei noastre republicane , care s-au înăltat în anu socialismului , ar trebui scrise sute si mii de pagini monoarafice în care locul central să-l ocupe oamenii modeşti si harnici , nrîn mîî- nile cărora a trecut fiecare din milio a n e le fie rencre încorporate în instalaţii magnifice , de mare productivitate . cu care pe bună dreptate , ne mîndrim astăzi .
pste demn de amintit aici unitatea etalon , cetate a utilaiului petrolier r o m â n e s c Hecnre care se vorbeşte cu admiraţie pe loate meridianele globului întreprinderea .. 1 Mai " Ploieşti ,
creaţie a socialismului , care-si merită cu p ris o s in ţă faima sţ renumelo rîsrioate nrintr-o muncă tenace , prin curai ”! creator al oamenilor si prin calita te a excepţională a produselor sale .
TTit1 ' ma realizare de nrestin ' U — instalaţia de forai pentru adîncimî da 10 090 metri reprezintă o nonă si strălucită afirmare a potenţialului liman si material de caro dispune natria noastră în acest domeniu , o nouă treaptă pe drumul afirmării salo pe planul rreat ' vitătii tehnice originale .
Una din unităţile care reprezintă în modul cel mai elocvent orientarea de perspectivă a industriei noastre este întreprinderea de mecanică lină din Sinaia , specializată în fabricarea pompelor de injecţie pentru tractoare şi autocamioane — produse de înalt nivel tehnic calitativ . Prin ponderea şi importanţa sa deosebită în economia naţională şi în industria judeţeană , întreprinderea de Utilaj Chimic din Ploieşti reprezintă astăzi un însemnat punct de referinţă pe harta judeţului . Oxidatoarele , recuperatorele de căldură , coloanele argintii de la Brazi , Piteşti şi din alte puncte cardinale ale ţării nu ar putea fi imaginate fără contribuţia I . U . C . -ului, marcă elocventă a judeţului Prahova . Virolele înalte cît casa , fasciculele penetrante ale aparatelor de sudură , strălucirea ireală a bilelor de la rulmenţii fabricaţi aici , fagurii uriaşi ai ţevilor , aşezate după geometrii savante , în lăcaşuri tăiate cu fantezie şi migală , totul se mişcă după o ştiinţă şi o disciplină anume — a responsabilităţii , curajului creator .
I a creşterea impetuoasă a industriei chimice a judeţului nostru , şi-au adus o contribuţie de seamă , Combinatul petrochimic de la Brazi care în numai 15 ani a prins contururi gigantice , căpătînduşi renumele de „ Constelaţia Brazilor ", combinatul petrochimic din cadrul Rafinăriei Teleajen , combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească .
în anul 1973 producţia a crescut de 101,2 ori ,. faţă de 1950 . Numai la acid sulfuric , de pildă , de la 6.000 tone cît se producea în vechile instalaţii , s-a aiuns la peste 260.000 tone . întreprinderea de anvelope „ Victoria " Floreşti are vşi ea un rol important fiind n unitate fruntaşă ne tară în acest doumnub Eehinată si modernizată la nivelul tehnicii mondiale , această u- nîtate a făcut salturi uriaşe atît din nnnet , d ” t-ertero cantitativ cît si captat '” , A st fel , de la 97,1 mii bucăţi în 19 ,< 4 , a aiuns în prezent la o producţie de peste 1.770 milîeane anvelope anual , nrmînd ca în 1980 să p r o
pun ă peste 2,5 milioane anvelope , a- nual .
La familia chîmistilor prahoveni s-a adăugat în ami socialismului si colectivul întrenrindorii „ Doro " Ploieşti care reprezintă în primul rînd un organism sonîal re nuUează ritmic , la
cotele înaltelor exgente ale contemporaneităţii .
TnPustria textilă a cunoscut o nuternîcă emulaţie . îndeosebi în ultimele do ” ă cincinale . Creşterile înregistrate în acest domeniu au fost în 1973 do p ] ori ma ' mari fată d ” 1 n38 . de ?°. 1 or ! faţă de 1944 si de 23,1 faţă de 1913 .
în anul 1973 prodnrtia de fire de lînă a crescut cu 806.6 % fală de 1055 . Ta ţesături de lînă creşterea este do la 1 200 mi ' ioano m n . în 1n71 la 7 rp1 milioane m . n . în 1073 . ian la fosătnrf de de humhan sţ fio h ” mbac n ” 137,6 °/ - mai mari decît în 1065 .
Tn acelaşi timn ţesăturile de in si eînnpă au mareat o creştere de 71.8 % faţă de anul 1965 .
Atît la „ Dorobanţul " cît şi la Postav Azuga si Fabrica de Ciorapi Cîmpina au fost efectuate însemnate lucrări de extindere şi modernizare , ceea ce va contribui la creşterea şi ciiversificarea producţiei , la înbunătăţirea calităţii acesteia .
Aurul verde această însemnată bogăţie a judeţului nostru a favorizat de-alungul anilor dezvoltarea unei intense activităţi industriale de exploatare şi prelucrare a lemnului . Cele două mari baze forestiere de la Mîneciu şi Cîmpina furnizează însemnate cantităţi de lemn , care faţă de 1944 — 1948 au fost de 9,5 ori mai mari în 1973 . In scopul valorificării superioare a lemnului au fost create o seric de fabrici noi la Mizil , Ploieşti , Cîmpina , Posada . în anii următori vor fi puse în funcţiune noi unităţi care vor introduce în circuitul valoric şi deşeurile de prelucrare sub formă de plăci fibrolemnoase . în a- ccst context a înregistrat o creştere continuă şi industria celulozei şi hirtiei care este reprezentată în judeţ do întreprinderea de cartoane Scăieni şi întreprinderea de hîrtie din Buşteni . Acestea au o bogată experienţă şi tradiţie , ceea ce le situează pe un ioc de frunte în cadrul industriei respective .
Dispunînd de o puternică bază de materii prime , industria materialelor de construcţii s-a dezvoltat intr-un ritm fără precedent , în strînsă legătură cu volumul tot mai mare de material cerut de şantierele dc construcţii industriale şi civile , de necesităţile crescînde ale populaţiei . In acest sens , este semnificativ creşterea de la 7 milioane cărămizi şi blocuri ceramice în 1938 la 81 milioane buc . în 1973 şi , de asemenea , apariţia unor unităţi noi cum este Întreprinderea de materiale izolatoare Berceni unde s-au produs 57 milioane m . p . carton asfalt , adică o creştere dc 669,3 % în 1973 fată de 1950 .
Au luat o mare extindere producţia de prefabricate din beton , maieriale ceramice şi prelucrarea industrială a unor minerale utile necesare industriei de geamuri . în acest sens . un loc important îl ocupă întreprinderea de la Vălenii do Munte , Fabrica de neamuri de la Sf-ăicni care au suferit succesiv lucrări de amploare pentru sporirea capacităţilor de producţie . Este elocvent în acest sens , fantul ră , producţia de geam tras a crescut de 36,7 ori Tată de 1938 .
T . a rînd ' d său , industria alimentară ocu ” ă un lor bine marcat în structura industrială a iudetuluî . Ea este îtidieios amplasată teritorial si profilată în funcţie rle bază de materii prime auricele si rle cerinţele in te rn e sî dc evnert . Astfel si-au rîsţiogţ un bun r e n u m e . Tnrlnstria cărnii Ploieşti , unitatea de ta Rina ! a . Industria laptelui , fnhrîra de conserve alimentare Vălenîî Ho Munte , care au obtînut rezultate însemnate în creşterea calităţii si diversificarea producţiei .
U n obiectiv He bază al întregii activităţi eeonomice a iudetului , indicator sintetic ce cuprinde elemente ralitative ale producţiei rare le fac competitive pe plan mondial , este activitatea de export , Planul la ex