CURIERUL LICEULUI 85
Dezvoltarea vieţii economice şi istorice a unui judeţ nu este rezultatul unei intlmplări . Ea este condiţionată de un complex de factori care se întreprind şi care-i formează fizionomia specifică in peisajul natural şi uman al ţării .
Imaginea actuală a judeţului Prahova este cu totul alta decît acea privelişte rustică , patriarhală din trecutul acestor locuri . Miracolul transformărilor radicale din ultimii 30 de ani se datoreşte partidului , oamenilor muncii hotărîţi şi dîrji , petroliştilor prahoveni care au ridicat profesia lor la rangul de emblemă a unui întreg tinut . Dispunînd de bogate resurse naturale a căror valorificare superixist-leniniste a eforturilor întregului popor in lupta pentru edificarea lumii noi .
Experienţa dobîndită de P . C . R ., de poporul nostru in transformare revoluţionară a societăţii româneşti esle o contribuţie la îmbogăţirea tezaurului general al teoriei şi practicii revoluţionare mondiale , ia dezvoltarea so- ( ialismului ştiinţific " în contextul dezvoltării întregii o- conomii , a progresului general al tării a cunoscut şi cunoaşte o puternică ascensiune şi judeţul Prahova . în domeniul industriei , judeţul nostru se prezintă la cotele impuse de ritmul rapid de dezvoltare a întregii ţări în ultimii 30 de ani .
Industria p rah o v ean a pe calea dezvoltării
si m odernizării
j
oară s-a intensificat tot mai mult , în anii socialismului , Prahova a cunoscut o puternică industrializare şi o- dată cu aceasta , o intensă dezvoltare a clasei muncitoare . Potenţialul uman , existenta unei dense şi moderne relele de căi de comunicaţie , au contribuit , de asemeni , la dezvoltarea economică a judeţului . Privind drumul străbătut , nivelul la care au ajuns , putem afirma cu mîndrie că dacă Prahova muncitoare şi revoluţionară are azi un cuvînt însemnat în efortul plenar al întregului popor pentru făurirea unei viefi noi pe pămîntul patriei , aceasta se datoreşte în întregime politicii înţelepte a partidului comunist care pune mai presus de toate dezvoltarea multilaterală a fiecărui judeţ a fierărui localităţi , valorificarea superioară a resurselor u- mane şi materiale şi pe această bază , creşterea bunăstării întregului popor .
Anii rare au trecut de la insurecţia naţională antifascistă armată reprezintă istoriceşte o perioadă scurtă însă , datorită transformărilor politice , economice şi social-cultural , consecinţelor umane , această perioadă marchează trecerea poporului român într-o nouă epocă istorică , epoca socialismului multilateral dezvoltat . „ Viata a demonstrat pe deplin — se arată în pronramul partidului nostru de industrializare socialistă factorul determinat al lichidării înapoierii economice , dezvoltării susţinute a întregii economii , creşterii nivelului de trai al poporului , întărirea independentei şi suveranităţii naţionale , al întăririi sigure pe drumul progresului şi civilizaţiei .
întreaga operă de construcţie socialistă este dovada vie a faptului că partidul nostru şi-a îndeplinit cu cinste rolul de forţă politică conducătoare a naţiunii , asigurînd aplicarea creatoare a legitălilor generale la condiţiile concrete din România şi u- nirea — pe baza politicii sale mar
Transformările inoitoare în structura şi repartiţia geografică a ramurilor naţionale , datorită industrializării socialiste , sînt evidente şi în limitele judeţului Prahova care tace parte din categoria celor mai industrializate u- nităti administrativ-teritoriale de la noi din ţară .
Patrimoniul industrial al Prahovei s-a îmbogăţit treptat „ Cu noi întreprinderi aparţinînd celor mai diferite ramuri industriale . Forţa de netăgăduit a realizărilor obţinute în aceşti 30 de ani de viaţă liberă şi prosperă rezidă în hotărîrea cu care oamenii muncii prahoveni luptă pentru a da viată politicii partidului , in încrederea nestrămutată în viitorul luminos al patriei , prefigurat cu atîta clarviziune în documentele celui de al Xl-lea Congres al partidului . Cele trei decenii pot fi denumite , pe bună dreptate „ deceniile construcţiei ”.
Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie la 11 iunie 1948 , a însemnat pentru Prahova trecerea la făurirea unor relaţii noi , socialiste în întreaqa economie , afirmarea clasei muncitoare , în frunte cu partidul comunist , ca forţă capabilă să transforme din temelii baza materială a societăţii
, să creeze condiţii |
prielnice |
dezvoltării multilaforale a |
personalităţii |
umane . Planul de stat pe |
anul |
1959 , iar apoi , |
planurile |
cincinale |
1981 — 1955 , |
1956 — 1989 , |
1961 — 1965 ,' |
190 ( 5 — 1970 , 1971 — 1975 . înseamnă |
tot |
atîlea trepte , tot atitea împliniri , pe |
drumul glorios al edificării socialiste . |
Şi în Prahova , ca de altfel , în întreaga |
ţară , perioada cea mai fertilă , |
rea mai d ' nam ' că a fost perioada de |
după Congresele al ÎX-lea şi al X-lea |
al partidului , perioadă caracterizată prin ritmuri înalte prin consecventa cu care s-a urmărit aşezarea întregii economii româneşti , pe baze moderne clnd s-a făurit un sistem unitar de coordonate , pe baza planului unic al dezvoltării economico-sociale , perioada în rare România a intrat in conştiinţa lumii întregi ca un simbol al păcii şi progresului .
Bilanţul realizărilor obţinute de oamenii muncii din Prahova in dezvoltarea , modernizarea şi diversificarea industriei dem onstrează realismul concepţiei şi hotărîrilor sale cu privire la a ' orarea unei importante părţi din venitul naţional pentru dezvoltarea armonioasă , echilibrată a bazei tehnico-materiale a întregii economii naţionale .
Este semnificativ în această privinţă faptul ră producţia industriei judeţului nostru a fost în 1977 de peste 17 ori mai mare decît din anul 1938 si de peste 14 ori faţă do cea din 1950 .
Ritmurile medii anuale de creştere a producţiei s-au menţinut la un nivel ridicat 10,7 % în perioada 1951 — 1976 ceea ce a asigurat progresul neîntrerupt al economiei prahovene , creşterea aportului la sporirea ven ' tului nat ' nna1 . a bonătiei naţionale şi a posibilităţilor ţării de a participa la sclvmbul de valori materiale şi spirituale ţie plan mondial .
Beneficiind din plin fie roadele politicii partidului de industrializare socialistă , de sporire în ritm rap ' d a producţiei si de creşterea accentuată a forţelor de producţie , Prahova ocupă unul din primele locuri pe tară la o serie de indicatori , cum ar fi nivelul producţiei medii industriale pe locuitor , rare este în prezent de 44 413 iei , numărul mediu de personal la mia de locuitori , volumul desfacerii de mărfuri către populaţie , ponderea exportului .
Remarcabil în arest sens este faptul că la sfîrsîtul anului 1977 , Prahova definea 5.4 *'« din producţia industrială a ţării . 26.6 % în producţia de combustibil 5,5 % în construcţia de maşini si prelucrarea metalelor , 9,3 % în chimie . 7,2 % în industria materialelor de construcţii : 194 % în industria sticlei , porţelanului si fa ' antei ; 7,7 % în industria celulozei si hîrtiei .
în primii doi ani ai actualului cincinal s-a realizat o producţie globală industrială suplimentară în valoare rle peste 32 miliarde lei , iar ia producţia marfă s-au rlat p e s te prevederi propuse 658 milioane iei .
Ce înseamnă drumul parcurs , eforturile pline de eroism ale oamenilor muncii , rezultă si din următoarele date comparative care , în laconismul lor . cuprind o întreagă oporă istorică :
— producţia cdobală industrială a îudetului realizată în anul 1973 , a fost de log ori mai mare decît cea
din 1938 , de 19.3 ori mai mare decît în anul 194J si de 14.8 ori mai mare decît in 1948 . înreqistrînd un ritm mediu anual de peste 13 “',. Deosebit de important este faptul că rezultatele Înrenistrate în industrie sînt o consecinţă directă a creşterii , de la an ia an a productivităţii muncii .
Pentru anii de dinaintea eliberării nproane că nu există un termen de comparaţie în ceea ce priveşte eneraia electrică . d “ pildă .. Uzinele " elec- Irbe din Ploieşti , Cîmpina , Sinaia a- s iţu rau strictul necesar pentru industria din zonă şi o mică parte din