1979 Curierul liceului 1979 Curierul liceului 2 | Page 87

CURIERUL LICEULUI 85

Dezvoltarea vieţii economice şi istorice a unui judeţ nu este rezultatul unei intlmplări. Ea este condiţionată de un complex de factori care se întreprind şi care-i formează fizionomia specifică in peisajul natural şi uman al ţării.

Imaginea actuală a judeţului Prahova este cu totul alta decît acea privelişte rustică, patriarhală din trecutul acestor locuri. Miracolul transformărilor radicale din ultimii 30 de ani se datoreşte partidului, oamenilor muncii hotărîţi şi dîrji, petroliştilor prahoveni care au ridicat profesia lor la rangul de emblemă a unui întreg tinut. Dispunînd de bogate resurse naturale a căror valorificare superixist-leniniste a eforturilor întregului popor in lupta pentru edificarea lumii noi.

Experienţa dobîndită de P. C. R., de poporul nostru in transformare revoluţionară a societăţii româneşti esle o contribuţie la îmbogăţirea tezaurului general al teoriei şi practicii revoluţionare mondiale, ia dezvoltarea so-( ialismului ştiinţific " în contextul dezvoltării întregii o- conomii, a progresului general al tării a cunoscut şi cunoaşte o puternică ascensiune şi judeţul Prahova. în domeniul industriei, judeţul nostru se prezintă la cotele impuse de ritmul rapid de dezvoltare a întregii ţări în ultimii 30 de ani.

j

oară s-a intensificat tot mai mult, în anii socialismului, Prahova a cunoscut o puternică industrializare şi o- dată cu aceasta, o intensă dezvoltare a clasei muncitoare. Potenţialul uman, existenta unei dense şi moderne relele de căi de comunicaţie, au contribuit, de asemeni, la dezvoltarea economică a judeţului. Privind drumul străbătut, nivelul la care au ajuns, putem afirma cu mîndrie că dacă Prahova muncitoare şi revoluţionară are azi un cuvînt însemnat în efortul plenar al întregului popor pentru făurirea unei viefi noi pe pămîntul patriei, aceasta se datoreşte în întregime politicii înţelepte a partidului comunist care pune mai presus de toate dezvoltarea multilaterală a fiecărui judeţ a fierărui localităţi, valorificarea superioară a resurselor u- mane şi materiale şi pe această bază, creşterea bunăstării întregului popor.

Anii rare au trecut de la insurecţia naţională antifascistă armată reprezintă istoriceşte o perioadă scurtă însă, datorită transformărilor politice, economice şi social-cultural, consecinţelor umane, această perioadă marchează trecerea poporului român într-o nouă epocă istorică, epoca socialismului multilateral dezvoltat. „ Viata a demonstrat pe deplin— se arată în pronramul partidului nostru de industrializare socialistă factorul determinat al lichidării înapoierii economice, dezvoltării susţinute a întregii economii, creşterii nivelului de trai al poporului, întărirea independentei şi suveranităţii naţionale, al întăririi sigure pe drumul progresului şi civilizaţiei.

întreaga operă de construcţie socialistă este dovada vie a faptului că partidul nostru şi-a îndeplinit cu cinste rolul de forţă politică conducătoare a naţiunii, asigurînd aplicarea creatoare a legitălilor generale la condiţiile concrete din România şi u- nirea— pe baza politicii sale mar­

Transformările inoitoare în structura şi repartiţia geografică a ramurilor naţionale, datorită industrializării socialiste, sînt evidente şi în limitele judeţului Prahova care tace parte din categoria celor mai industrializate u- nităti administrativ-teritoriale de la noi din ţară.

Patrimoniul industrial al Prahovei s-a îmbogăţit treptat „ Cu noi întreprinderi aparţinînd celor mai diferite ramuri industriale. Forţa de netăgăduit a realizărilor obţinute în aceşti 30 de ani de viaţă liberă şi prosperă rezidă în hotărîrea cu care oamenii muncii prahoveni luptă pentru a da viată politicii partidului, in încrederea nestrămutată în viitorul luminos al patriei, prefigurat cu atîta clarviziune în documentele celui de al Xl-lea Congres al partidului. Cele trei decenii pot fi denumite, pe bună dreptate „ deceniile construcţiei”.

Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie la 11 iunie 1948, a însemnat pentru Prahova trecerea la făurirea unor relaţii noi, socialiste în întreaqa economie, afirmarea clasei muncitoare, în frunte cu partidul comunist, ca forţă capabilă să transforme din temelii baza materială a societăţii

al partidului, perioadă caracterizată prin ritmuri înalte prin consecventa cu care s-a urmărit aşezarea întregii economii româneşti, pe baze moderne clnd s-a făurit un sistem unitar de coordonate, pe baza planului unic al dezvoltării economico-sociale, perioada în rare România a intrat in conştiinţa lumii întregi ca un simbol al păcii şi progresului.

Bilanţul realizărilor obţinute de oamenii muncii din Prahova in dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea industriei dem onstrează realismul concepţiei şi hotărîrilor sale cu privire la a ' orarea unei importante părţi din venitul naţional pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată a bazei tehnico-materiale a întregii economii naţionale.

Este semnificativ în această privinţă faptul ră producţia industriei judeţului nostru a fost în 1977 de peste 17 ori mai mare decît din anul 1938 si de peste 14 ori faţă do cea din 1950.

Ritmurile medii anuale de creştere a producţiei s-au menţinut la un nivel ridicat 10,7 % în perioada 1951— 1976 ceea ce a asigurat progresul neîntrerupt al economiei prahovene, creşterea aportului la sporirea ven ' tului nat ' nna1. a bonătiei naţionale şi a posibilităţilor ţării de a participa la sclvmbul de valori materiale şi spirituale ţie plan mondial.

Beneficiind din plin fie roadele politicii partidului de industrializare socialistă, de sporire în ritm rap ' d a producţiei si de creşterea accentuată a forţelor de producţie, Prahova ocupă unul din primele locuri pe tară la o serie de indicatori, cum ar fi nivelul producţiei medii industriale pe locuitor, rare este în prezent de 44 413 iei, numărul mediu de personal la mia de locuitori, volumul desfacerii de mărfuri către populaţie, ponderea exportului.

Remarcabil în arest sens este faptul că la sfîrsîtul anului 1977, Prahova definea 5.4 *'« din producţia industrială a ţării. 26.6 % în producţia de combustibil 5,5 % în construcţia de maşini si prelucrarea metalelor, 9,3 % în chimie. 7,2 % în industria materialelor de construcţii: 194 % în industria sticlei, porţelanului si fa ' antei; 7,7 % în industria celulozei si hîrtiei.

în primii doi ani ai actualului cincinal s-a realizat o producţie globală industrială suplimentară în valoare rle peste 32 miliarde lei, iar ia producţia marfă s-au rlat p e s te prevederi propuse 658 milioane iei.

Ce înseamnă drumul parcurs, eforturile pline de eroism ale oamenilor muncii, rezultă si din următoarele date comparative care, în laconismul lor. cuprind o întreagă oporă istorică:

— producţia cdobală industrială a îudetului realizată în anul 1973, a fost de log ori mai mare decît cea

din 1938, de 19.3 ori mai mare decît în anul 194J si de 14.8 ori mai mare decît in 1948. înreqistrînd un ritm mediu anual de peste 13“',. Deosebit de important este faptul că rezultatele Înrenistrate în industrie sînt o consecinţă directă a creşterii, de la an ia an a productivităţii muncii.

Pentru anii de dinaintea eliberării nproane că nu există un termen de comparaţie în ceea ce priveşte eneraia electrică. d“ pildă.. Uzinele " elec- Irbe din Ploieşti, Cîmpina, Sinaia a- s iţu rau strictul necesar pentru industria din zonă şi o mică parte din