1979 Curierul liceului 1979 Curierul liceului 2 | Page 89

CURIERUL LICEULUI 87
port pe primii cioi ani ai cincinalului a fost depăşit cu 1,7 milioane lei valută, prevederile fiind realizate cu 57 zile mai devreme.
Deosebit de rodnic a fost bilanţul anului 1977 cel de-al doilea an al actualului cincinal. Astfel, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 10 %, obţinindu-sc peste plan o producţie de 7-16.333 mii lei, reprezentînd un avans de 6 zile.
în anul trecut, acţionîndu-se pe baza programelor speciale de creştere a productivităţii muncii, sarcina de plan a fost îndeplinită în proporţie de 101,3 % ceea ce reprezintă un plus de 3.920 lei pe fiecare om al muncii, indicator pe seama căruia s-a realizat 80,5 % din « porul producţiei globale industriale.
Cercetarea ştiinţifică a cunoscut în anii care au trecut de la eliberare o înflorire fără precedent. Ea este, de fapt, opera exclusivă a socialismului deoarece pe raza judeţului nu a existat, înainte de eliberare, nici o instituţie de asemenea importanţă sau amploare cum sînt Institutul de cercetări foraj-extracţie de ia Cimpina, Institutul de cercetări şi proiectări petrochimice, Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie de la Valea Călugărească, precum şi o serie de baze de cercetare ale unor instituţii ale Academiei, societăţile ştiinţifice ale cadrelor didactice, laboratoarele uzinale etc.
Dispunînd de o puternică bază materială, în centrele proprii şi reali- zînd o strînsă legătură cu producţia şi cu învăţămîntul superior instituţiile de cercetare din judeţ au înregistrat succese meritorii aducîndu-se o contribuţie esenţială la elucidarea unor probcleme teoretice şi practice legate de extracţia şi prelucrarea superioară a ţiţeiului şi gazelor, tehnologiilor noi în foraj şi prelucrare, catalizatori, uleiuri minerale, multe dintre temele rezolvate constituind premiere mondiale şi fiind brevetate în numeroase ţări.
Pentru realizarea principalelor direcţii ale dezvoltării economico-sociale a judeţului Prahova în perioada 178— 1980 în lumina hotăririlor adoptate de Congresul al Xl-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, judeţului îi revin sarcini deosebite, substanţiale mărite faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului.
Este grăitor faptul că volumul producţiei industriale a Prahovei va depăşi 50 milioane lei în 1980 prin construirea şi darea în folosinţă a noi capacităţi de producţie, cît şi prin dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Ca urmare a sporirii cu 57 % a volumului producţiei industriale, a intensificării progresului tehnic, se va îmbunătăţi simţitor structura industriei, construcţia de maşini ajungînd în 1980. să crească cu 43,7 % faţă de 1975 în timp ce, chimia, una din cele ' inai dinamice ramuri, va spori de 2,3 ori, creîndu-se astfel condiţii pentru o şi mai înaltă valorificare a resurselor materiale şi umane din judeţ. Se va urmări realizarea, paralel cu producţia fizică a tuturor indicatorilor calitativi ai planului, pentru sporirea producţiei la 1000 lei fonduri fixe prin folosirea intensivă a capacităţilor şi valorificarea la un nivel tehnic înalt, a materiilor prime şi m aterialelor. Se va înfăptui creşterea mai accentuată a productivităţii muncii în perioada 1978— 1980 în aşa fel incit să e obţină pe această cale cel puţin 82 % din sporul suplimentar de 8,9 milioane lei la producţia globală. Se va urmări, de asemeni, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, eliminarea completă a pierderilor, înlăturarea risipei, respectarea strictă a programelor de întreţinere şi reparaţii Ia instalaţii şi utilaje, realizarea programelor de cercetare şi proiectare. In vederea depăşirii sarcinilor la export, se va pune accent deosebit pe îm bunătăţirea structurii sortimentelor şi calităţii producţiei destinate exportului, prin modernizarea şi înnoirea produselor, asimilarea de produse şi sortimente cu caracteristici tehnice şi economice superioare a consumurilor de materiale reduse şi grad ridicat de prelucrare cerute pe piaţa externă.
lată aşadar, că dinamica dezvoltării economico-sociale prahovene în viitorul cincinal— va însemna un arlînc şi măreţ proces de dezvoltare a întregii noastre vieţi materiale şi spirituale, afirmarea tot mai deplină a capacităţii creatoare a oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, in opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comuni m.
CISMARU CARMEN, XII E

A u to c o n d u c e r e a ş i a u t o g e s t iu n e a în c o n d iţiile p e r fe c ţio n ă r ii m e c a n is m u lu i e c o n o m ic o- fin a n c ia r

Una dintre coordonatele de bază ale politicii partidului de făurire a societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate o constituie perfecţionarea activităţii de organizare şi conducere a vieţii econom ico-sociale, adaptarea a- cesteia la noile cerinţe care decurg din dezvoltarea forţelor de producţie, din creşterea gradului de com plexitate a econom iei n aţio ­
nale. în anii construcţiei socialiste s-a creat un sistem m odern de organizare şi conducere planificată a activităţii econom ico-sociale, după Congresul al IX-lea al P. C. R. sporind preocuparea partidului şi statului nostru p en ­ tru aşezarea pe baze ştiinţifice a activităţii de conducere planificată a econom iei naţionale,
A cest lucru se im pune ca urm are a faptului că o legitate a făuririi societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate o constituie perfecţionarea organizării m ecanism ului econom icofinanciar.
La Plenara din m artie 1978, tovarăşul N icolae Ceauşescu, sublinia u rm ă to a re le: „ M ăsurile de perfecţionare a conducerii şi
planificării pornesc de la principiul îm binării dirijării unitare, pe baza planului naţional unic, a activităţii de făurire a societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate cu autonom ia eco- nom ico-financiară a unităţilor adm inistrative şi de producţie, cu principiul autoconducerii
m uncitoreşti,
cu
autogestiunea
întreprinderilor
.,,