CURIERUL
83
LICEULUI
A ju n s
B u r e b i s ta
în
fru n te a
n ea m u lu i
său,
l-a în ă lţ a t a tît d e m u l t ,
(...) în c ît î n c î ţi v a a n i a fă u r i t u n
s ta t
p u te r n ic ,
(...) a j u n g î n d
să f i e
t e m u t şi d e r o m a n i.
( ST R A B O N )
Person alitatea
lui
Burebista
A prezenta o personalitate înseam nă în g e
neral a-i face portretul fizic si m oral, a-i face
biografia. Dar cum nu e xistă vreu n izvor lite
rar care să ni-1 fi descris, nici o scriere is to
rică directă, v o m încerca să-l caracterizăm
pe Burebista prin prism a înfăptuirilor lui pe
care le cunoaştem din surse directe.
In m ilenara si zbucium ata istorie a poporu
lui român, care a însem nat, asa cum se arată
program ul P.C.R. „o luptă în d îrjită şi necurm a
tă pentru a-şi păstra fiinţa, pentru a-şi asigu
ra continuitatea pe teritoriul pe care s-a n ă s
cut şi d e zv o lta t'1, e xistă m om en te im portante
pentru desfăşurarea ulteritoară a istoriei.
Un asem enea m o m en t îl constituie u n ifica
rea tuturor sem inţiilor geto-dacice.
Despre geţi, lle ro d o t — părintele istoriei
— spunea că sîn t „cei m ai v ite ji şi m ai drepţi
dintre traci", iar despre neam ul tracilor „că
este cel m ai num eros din lu m e după cel al
inzilor" şi că după socotinţa sa „dacă tracii
s-ar în ţeleg e în tre ei, dacă ar avea un singur
cîrm uitor, ar fi de nebiruit".
Istoricul din llalicarnas
adaugă însă c ă
acest lucru nu este cu putinţă. într-adevăr,
niciodată tracii care locuiau la nord şi la sud
de Balcani nu s-au unit.
A exista t însă o unire a tracilor de nord, a
geto-dacilor înfăptuită de acel unic. cîrm uitor
preconizat de lle ro d o t şi atunci ei au fost de
nebiruit.
A c e st cîrm uitor a fo st Burebista „cel din ţii
şi cel mai m are rege din Tracia" cum îl n u
m eşte inscripţia de la D ionejsopolis.
Singurul dintre autorii antici care ne v o r
beşte m ai stăruitor despre Burebista este m a
rele geograf Strabon. G eograful grec a trăit
în tre anii 64 î.c.n. — 24 e. n. deci a fo st co n
tem poran cu m arele rege.
Iată ce ne spune el în legătură cu B ure
bista : „Lăsînd la o parte trecutul îndepărtai
■ ahgeţilor, întim plările din vrem ea noastră sînt
Următoarele: Boerebistas, bărbat g e t luînd con
ducerea neam ului său, a ridicat pe aceşti oa
m eni ticăloşiţi de n esfîrşitele războaie şi i-a
ridicat prin abstinenţă şi sobrietate şi asculta
re de porunci (legi) aşa în c ît în cîţiv a ani a
în te m eia t o m are stâpînire şi a supus geţilor
cea m ai m are parte din populaţiile vec in e ;
ba a ajuns să fie tem ut chiar şi de rom ani
pentru că trecea Istrul fără frică prădînd
Tracia pînă în M acedonia şi Ilina, iar pe celţii
ce se am estecaseră cu tracii şi ilirii i-a pustiit
cu totul".
R eţinem că Burebista
a realizat într-un
tim p scurt unirea tuturor sem inţiilor daco-
g etice d e ve n in d stăpîn pe am bele m aluri ale
Dunării.
El a supus autorităţii sale neam urile stră
ine ce pătrunseseră în va sta arie de locuire
carpato-Balcanică a daco-geţilor, ori în apro
pierea acesteia. El este prim ul care a în tem eia t
prim ul şi cel m ai m are stat daco-getic despre
care Strabon vo rb e şte ca despre o „îm părăţie".
în tre graniţele acestuia era inclus un vast
teritoriu de la Carpaţii S lo va ciei pînă la A lb ia
şi de la Carpaţii nordici pînă la Balcani. A
în te m eia t „cea m ai m are putere barbară din
Europa" cum o n u m eşte C am ille Joulian.
Dacă D io-C assius îl caracterizează pe De-
cebal care a refăcut sta tu l în lim ite m u lt m ai
m odeste d ecît o făcuse B urebista „priceput în
războaie, iscusit la faptă, ştiind cînd să n ă v ă
lească şi cînd să se retragă la tim p, v ite a z în
luptă pentru care lucru a fo st m u lt tim p p e n
tru rom ani un po trivn ic de tem ut, atunci Bu
rebista ne apare de la în cep u t ca o personali
tate extraordinară, genială.