C H IM IC?
82 CURIERUL LICEULUI
CU RIO ZIT Ă Ţ I
J
C H IM IC?
... dintre ştiinţele m oderne, arabilor li se datorează începuturile algebrei şi chimiei.
...„ piatra filozofală " a constituit m ultă vrem e un impuls al dezvoltării chimiei, pe v re
m ea cînd această ştiinţă încă nu progresa e destul pentru a se elibera de m isticism ul alchimiei.
„ Piatra filozofală " neobţinută nicicînd de alchim ie( deşi savanţii de atunci preconizau m ulte m etode de realizare a ei) ar fi avut însuşirea de a transform a m etalele în aur prin simple atingeri, de a vindeca boli etc.
... radiul, m etal din familia calciului( al cărui num e provine de la proprietatea de a ra dia) a fost descoperit de soţii Pierre şi M ărie Sklodovska Curie în 1898, iar radioactivitatea sa a fost descoperită de A. H. Becguerel( 1852— 1908). Pentru aceasta au prim it p remiul Nobel.
... în Europa, prim a instalaţie pentru fabricarea am oniacului sintetic( în care hidrogenul se obţine din gaz metan) s-a construit în ţara noastră la Tîrnăveni, în anul 1936.
... cel m ai greu m etal este Uraniul, eu d en sitatea 18,7, iar cel mai uşor este litiul, cu densitatea 0,53.
... primele „ potasări " au apărut la noi în ţară în M oldova în anul 1633, potasa( săruri de potasiu folosite la fabricarea sticlei) fiind vîndută, fie turcilor, fie polonezilor.
... oxigenul din atm osferă este reînnoit odată la 2000 de ani, iar C 0 2-ul, prin resp iraţia şi descom punerea m ateriei organice, odată la 300 de ani.
... plantele absorb odată cu seva brută __ şi num eroase elem ente chimice, ca: zinc, iod, argint, plumb, fier, zirconiu, m agneziu, stronţiu etc. De exem plu, castravetele verde e bogat în argint, tom atele în zircon, varza şi fasolea extrag iod şi stronţiu, usturoiul asim ilează vanadiu, iar boabele de porum b conţin antal, beriliu, indiu, zinc şi chiar aur! Din 1000 kg. de „ coada şoricelului ", se pot extrage, prin ardere, circa 4 kg. de zinc.
... Apa grea este form ată din izotopi ai hidrogenului( deuteriu şi tritiu) şi izotopi ai o- xigenului. O ricare apă conţine o cantitate foarte m ică de apă grea. A pa grea e socotită o apă m oartă(„ apa m oartă ") pentru că nu întreţine viaţa. Şoarecii trăiesc puţin, peştii şi chiar m icrobii m or în prezenţa ei, iar sem inţele nu germ inează.
— S-a descoperit elem entul 114?
Un grup de cercetători cred a fi descoperit, în m eteoritul „ A lbende ", care a căzut în 1969 pe teritoriul m exicului, indicii privind existenţa elem entului 114, prezisă de fizicieni.
Spre deosebire de toate celelalte elem ente transuranice descoperite pînă acum şi care au o stabilitate determ inabilă în miimi de secundă, elem entul 114 ar aparţine aşa zisei „ insule a stabilităţii " avînd o durată a „ vieţii " de 1 0— 1 0 0 de m ilioane de ani. în m eteoritul am intit au fost descoperiţi num eroşi izotopi ai gazului nobil xenon.
T oate datele, afirmă cercetătorii, converg spre existenţa „ elem entului " 114.
m a i. a e r u l a u r e n ţ u j, v i ii h
BIBLIOGRAFIE: L. PETRESCU: „ Chimia distractivă "