C H IM IC ?
82 CURIERUL LICEULUI
CU RIO ZIT Ă Ţ I
J
C H IM IC ?
... dintre ştiinţele m oderne , arabilor li se datorează începuturile algebrei şi chimiei .
...„ piatra filozofală " a constituit m ultă vrem e un impuls al dezvoltării chimiei , pe v re
m ea cînd această ştiinţă încă nu progresa e destul pentru a se elibera de m isticism ul alchimiei .
„ Piatra filozofală " neobţinută nicicînd de alchim ie ( deşi savanţii de atunci preconizau m ulte m etode de realizare a ei ) ar fi avut însuşirea de a transform a m etalele în aur prin simple atingeri , de a vindeca boli etc .
... radiul , m etal din familia calciului ( al cărui num e provine de la proprietatea de a ra dia ) a fost descoperit de soţii Pierre şi M ărie Sklodovska Curie în 1898 , iar radioactivitatea sa a fost descoperită de A . H . Becguerel ( 1852 — 1908 ). Pentru aceasta au prim it p remiul Nobel .
... în Europa , prim a instalaţie pentru fabricarea am oniacului sintetic ( în care hidrogenul se obţine din gaz metan ) s-a construit în ţara noastră la Tîrnăveni , în anul 1936 .
... cel m ai greu m etal este Uraniul , eu d en sitatea 18,7 , iar cel mai uşor este litiul , cu densitatea 0,53 .
... primele „ potasări " au apărut la noi în ţară în M oldova în anul 1633 , potasa ( săruri de potasiu folosite la fabricarea sticlei ) fiind vîndută , fie turcilor , fie polonezilor .
... oxigenul din atm osferă este reînnoit odată la 2000 de ani , iar C 0 2-ul , prin resp iraţia şi descom punerea m ateriei organice , odată la 300 de ani .
... plantele absorb odată cu seva brută __ şi num eroase elem ente chimice , ca : zinc , iod , argint , plumb , fier , zirconiu , m agneziu , stronţiu etc . De exem plu , castravetele verde e bogat în argint , tom atele în zircon , varza şi fasolea extrag iod şi stronţiu , usturoiul asim ilează vanadiu , iar boabele de porum b conţin antal , beriliu , indiu , zinc şi chiar aur ! Din 1000 kg . de „ coada şoricelului ", se pot extrage , prin ardere , circa 4 kg . de zinc .
... Apa grea este form ată din izotopi ai hidrogenului ( deuteriu şi tritiu ) şi izotopi ai o- xigenului . O ricare apă conţine o cantitate foarte m ică de apă grea . A pa grea e socotită o apă m oartă („ apa m oartă ") pentru că nu întreţine viaţa . Şoarecii trăiesc puţin , peştii şi chiar m icrobii m or în prezenţa ei , iar sem inţele nu germ inează .
— S-a descoperit elem entul 114 ?
Un grup de cercetători cred a fi descoperit , în m eteoritul „ A lbende ", care a căzut în 1969 pe teritoriul m exicului , indicii privind existenţa elem entului 114 , prezisă de fizicieni .
Spre deosebire de toate celelalte elem ente transuranice descoperite pînă acum şi care au o stabilitate determ inabilă în miimi de secundă , elem entul 114 ar aparţine aşa zisei „ insule a stabilităţii " avînd o durată a „ vieţii " de 1 0 — 1 0 0 de m ilioane de ani . în m eteoritul am intit au fost descoperiţi num eroşi izotopi ai gazului nobil xenon .
T oate datele , afirmă cercetătorii , converg spre existenţa „ elem entului " 114 .
m a i . a e r u l a u r e n ţ u j , v i ii h
BIBLIOGRAFIE : L . PETRESCU : „ Chimia distractivă "