1979 Curierul liceului 1979 Curierul liceului 2 | Page 32

30 CURIERUL LICEULUI

Pr im ii pa...

„ Această com poziţie e o m uncă sim tă, cea mai înaltă, cea mai calificată ■— îm preună cu a savantului şi a filozofului. Şi are şi cea mai înaltă valoare morală, pentru că e cea mai dezinteresată, cea mai altruistă: chinul de a împărtăşi şi altora prisosul bogăţiei sufletului tău, dacă natura şi o m e ­ nirea a depozitat în tine cea mai înaltă m anifestare a lor..."

( G. IBRAlLEANU— S tudii lite ra re, C om poziţia în lite ra tu ra, p. 51— 5 ') îm i port gîndurile p e g lia str ă b u n ii... în care dorm

Ş T E F A N E S C U D A N I E L A, V I I I B

S im t isto ria sub paşi re sp irîn d sp re noi. Şi paşii m ă p o a rtă în v r e ­ m ea v rem ilo r, d ep a rte, şi g în d u rile m ă p o a rtă în v re m e a v rem ii de d em u lt sp re cei a c ă ro r inim ă b a te dincolo de m o a rte şi do ani, de-a p u ru ri p e n tru noi, p e n tru lib e rta te, p e n tru d re p ta te.

... Aici în lo cul acesta, p o ate, bătrîn u l d ac îşi v a fi p riv it glia, înclin în d u-se adin e, cu inim a, în faţa a c e stu i co lţ de lum e, bun, cald, p rieten o s.

B ă trîn u l dac stă n e c lin tit p e colţu l să u de stîn că. P le te le alb e n in se d e an ii u n ei v ie ţi frum os îm p lin ite tre m u ră u şo r sub p re v e stire a v îrte- ju lu i. O chii în c a re p alp ită şfichiuire a de foc a o ţe lu lu i şi că ld u ra b lin d a a p îin ii c u p rin d z a re a şi tre c în zb o ru l lo r p e ste ap e şi cîm pii, p e ste m unţi, p e ste oam eni. M îinile lui fac g e stu l de în ă lţa re, de rugă.

N u, n u b ă trîn e dac, n u lui Zatn o lx e tre b u ie să i te rogi, n u a-

• pestui zeu cu chip d e p ia tră tre b u ie să i se în c h in e c u v in te le tale. Tu sin g u r e şti zeul tău, căci în tine, in în ţe le p c iu n e a o ch ilo r b ă trîn i, în v ig o a re a b ra ţu lu i tă u ca re m în u ie sp a d a stă izv o ru l p u te rii şi al b i­ ru in ţei.

B ătrîn u l d ac ră m în e n ec lin tit. Ş tie şi el asta 1

... Este cbasul n ă lu c ir ii; u n m o r­ m ă it se deschide... o fan to m ă în c o r­ n o ra tă ieSe... v in e c ă tre ţărm u ri. K îul în a p o i se t r a g e; o ştiri, tab eri, îm p re ju r învie.

O ltu le, tu ce-ai fo st m a rto r a tîto r v ite jii tre c u te, cin e te-a p u tu t în ­ fricoşa în tr-a tît?

M ir c e a! ră sp u n d e O ltu l. E M ircea! re p e tă d ealu l. E M ircea cel ce n-a ştiu t d e c ît o ro b ie: iu b ire a fără m arg in i de m oşie.

... Sunaţi, v o i c lo p o te a le M ă n ăstirii P utna, am in tiţi d e acele zile cînd pe cîm pul D irep tăţii se în co ­ ro n a Ş tefan, b u n u l şi v ite a z u l dom n. F aceţi ca în c în te c u l v o stru să r ă ­ su n e fre am ă tu l p ă d u rilo r M oldovei, d îrz e n ia şi h o tă rîre a o am en ilo r, d o rin ţa de m ai bin e, to t ce a iu b it şi p e n tru to t ce a lu p ta t Ş tefan.

A m in tiţi u rm a şilo r că n ic io d a tă ai M oldovei b o u ri n-au tra s în ju g, ci au s tră lu c it d o a r în stem e.

... în u m b ra în tu n e c a tă a cortu lu i, la Turda, în cîm pie, m arele v o ie ­ v o d M ihai, în c re z ă to r şi cin stit, în a ş te p ta re a u n ei solii stă d e v o rb ă cu g în d u rile. C el m ai m a re v is al n eam u lu i se izb în d ea. D ar, ch iar atu n ci, n u d e p a rte d e co rtu l său, n e v ă z u tă şi n e ş tiu tă sta m işelia şi fru n te a lu m in o asă a v o ie v o d u lu i, fru n te id e n tificată cu lu m in a isto rie i în săşi, a v e a să se p ră b u şe a sc ă în ţă rîn ă. U nde e şti B asta î D in gloria-ţi tîr îto a r e a răm a s c e v a î N i­ m ic 1 Isto ria n u ia rtă.

D in p ic ă tu rile d e sîn g e a le v o ie ­ v o d u lu i p o p o ru l şi-a fă u rit u n sim ­ b o l cu ca re a lu p ta t şi a b iru it, a b iru it m ereu.

... T rep tat o g lin d a tre c u tu lu i tr e ­ sa re şi u n a lt chip se d e sp rin d e din n e g u ra v rem ii. O fru n te b o ltită, doi o ch i n e g ri lu m in aţi de o flacără. O fla c ă ră v ie arz în d în m ijlo cu l m u l­ ţim ii. N u, n u te p o ţi în şe la. O m ul a c e sta cure în flă c ă re a z ă m ulţim ile, rid ic în d u-le su s p e p isc u rile am eţito a re a le id e alu lu i e B ălcescu. A m d e v e n it o p a rte d in m u lţim ea care tă lă z u ie şte în v a lu ri de sp e ra n ţă. Şi cu fie c a re c u v în t al tîn ă ru lu i B ălcescu p lăm ad a de v ise în d ră z ­ n e ţe p ă tru n d e în m ulţim e, înflăcărîn d inim ile.

... T ălăzu ieşte u n la n d e porum b. T re sa ltă a m in tirea în fo ile u sc a te şi n u ştii d acă v în tu l fo şn e şte p rin p o ru m b ori su n ă o p ă d u re de oase fărâm a te, o a sele c e lo r u n sp re z e c e m ii ce au c e ru t păm în t. S în g ele lo r a u rc a t în m aci şi în ste a g u ri, v a ­ ie ru l frîn t de c a d e n ţa p u ştilo r s-a fă c u t b alad ă în g la su l u rm aşilo r.

... Pe-aici n u se v a tre c e I C u u l­ tim a lo r clipă şi-au ţin u t leg ăm în tu l.

P e-aici n u s-a t r e c u t!

P e-aici n u p o ţi tre c e d e c ît cu flori în m îini, în g e n u n c h in d în iarb ă şi să ru tîn d p ă m în tu l-v a tră sfîn tă de fap te le g en d a re.

... Şi p e ste m ulţi ani, ră s a re u n a lt chip, fu lg e ra re de v is şi s p e ra n ­ ţă, în c e lu la u n e i te m n iţe. O m ul de d u p ă g ratii isp ă şe a o v in ă cum ­ plită, aceea de a fi cre zu t că d in ­ colo de m in ciu n ă şi m iz erie e x istă o a ltă lum e şi de a fi lu p ta t p e n tru ea. O m ul de d u p ă g ra tii e com plice cu b ă trîn u l dac, cu v o ie v o zii ro ­ m âni, cu re v o lu ţio n a rii de la 1848, e com plice la în fă p tu ire a isto rie i p a s cu pas.

... F lăcările sm ulg d in în tu n e ric fe ţe le o am en ilo r. P riv irile lo r îm ­ p ru m u tă din zbucium ul şi tă ria fo­