D i n p r i d v o r u l „ B a l t a g u l u i * 1
CURIERUL LICEULUI 31
cului A cum , la v rem e d e n o ap te , ei v o rb e sc de fiin ţa ţării pe ca re trebuie să o ap ere .
O am enii n u se g în d e sc la ei . Ş tiu că cei ce v o r ven i , d u p ă m ulţi ani ,
iţi v o r d esco p e ri fru n te a în fa ţa tre c u tu lu i şi v o r p u n e o flo are in fiecare pum n dc p ăm in t al ţării . A cum sîn t aşa de m ulte flori ! F lo rile cresc din n ă d e jd ile şi p u ţin e le b u cu rii ale celo r de dem ult , p e n tru b u cu riile celo r de acum .
... S-au p le c a t fru n ţile la P u tn a şi Cozia .
A u în g e n u n c h ia t su fle te le p e p ia tra sub care o d ih n e şte v o ie v o d u l M ihai şi pe le sp e d e a rec e de la M ă ra şeşti .
A u că zu t fru n z ele de la u r la „ M o |
n u m e n tu l |
e ro ilo r |
p en tru |
cauza |
p oporului , |
p en tru |
socialism ". |
|
A u ră su n a t în inim i c u v in te de dem u lt şi s-au n ă scu t ju ră m in te :
„ N u vom u ita ".
★
C o n ştiin ţa e o fă c lie care lu m i nea ză in im a şi u n ju d e c ă to r n e a d o rm it pe care o m u l îl p oartă to td e a u n a cu el .
( ESCH1L ) tiiHiitiin / iiiimiii / iiiiiiiiiiiiiiimiiiiininiiiiMiiiiniiiii / niiiiiiti / iiiHiiniiitii / iiiinii / n .
D i n p r i d v o r u l „ B a l t a g u l u i * 1
M -am gîndit adeseori dacă istoria M oldovei a creat opera lui S adoveanu după chipul şi asem ănarea ei , sau Sadoveanu a creat pe tiparul său istoria M oldovei , dar n-am ajuns la nici o concluzie , fiindcă numele lui Sadoveanu acoperă o tară .
Şi o acoperă ca vîntul de seară , încărcat de aur vechi , de cîntec şi de poveşti în care se clatină păduri de fagi , ierburi am eţite de cerbi şi taine dintru începuturile lumii , din ţara de dincolo de negură ...
Fiindcă Sadoveanu e no ap tea m ea de sînziene , noaptea de peste ani cu timpul lum inat de comori , noapte fără de întuneric . Şi de cînd l-am citit intîia oară pe Sadoveanu , simt că-n noaptea aceea Izvorul alb curge prin cerul de deasupra M oldovei , şi luna e sabia lui Ştefan şi stelele sînt sem nul Jderilor .
Căci dacă vrei să citeşti trecutul unei ţări întregi , citeşte „ Baltagul ''. Fiindcă „ Baltagul " e pridvorul nostru rom ânesc . Te urci între stîlpii vechi de lemn cioplit , ars de trecerea secolelor , te odihneşti , iar apoi te uiţi prin trecutul unei ţări întregi : păm înturi bogate , iar deasupra lor un soare strălucitor ; la o fîntînă dintre plopi , dragostea se plăteşte cu sînge , - la H anu-A ncuţei bînid vin din ulcică nouă , bărbaţii unui neam spun poveşti cumplite , o bătrînă uscată de foam e şi de durere îşi sună oasele , încovoiată pe seceră , într-un lan de grîu din drum ul Hîrlăului , iar pe Şiretul care a rupt ma-
POPESCU M ARTA , XII B
luri , păduri şi sate trece , întru îm plinirea unui destin tragic , o m oară cu pereţi de blestem .
Căci , îndrăgostit de neam ul rom ânesc , aşa cum vîntul e îndrăgostit de zăpezi şi de sănii , m unţii de cer şi D unărea ele sălcii şi de păsări , Sadoveanu a stat cu tîrnpla întreaga viaţă lingă inim a acestui popor , şi prin nopţi de chin , care vor fi fost şi ale suprem ei bucurii , a reuşit să-i treacă m unţii , în e- lernitate .
Şi dacă priveşti cu atenţie din pridvorul „ Baltagului ", ai să vezi într-o zi blîndă de toam nă , o fem eie ce stă singură pe prispă şi toarce . Şi dacă priveşti cu atenţie vei v e dea că „ ochii ei căprii " sînt duşi departe , fiindcă V itoria Lipan îşi iubeşte bărbatul . Dar el nu se mai întoarce ... „ P ădurile dădeau zvon " şi balada M ioriţei se petrecea în drum ul ce duce la Dorna , iar lîngă b o cetul brazilor , versul se ad ă u ga cu răzbunare .
Şi dacă-ţi pui m îna streaşină Ia ochi , din pridvorul „ Baltagului " ai să vezi obiceiurile unui popor m ilenar , care este poporul m eu : nunta şi înmorm întarea . Şi ai să vezi că V i toria Lipan , care este mai iutii de toate o fiică a acestui popor , apără obiceiul : ...„ îţi arăt eu coc , valţ şi bluză , ardă-te para focului să te ardă " ! spune ea M inodorei .
Dar ia am inte , C alistrat Bogza ! Baltagul e secure de ger şi pe el stă scris durere , dar şi pedeapsa , iar taina existenţei şi a înfăptuirii dreptăţii e mai tare decît viaţa oam enilor .
Din pridvorul „ Baltagului ", am învăţat într-o seară de v a ră , după ploaie , într-o pauză adîncă a descîntecului , cînd se lim pezesc ochii şi se ridică ploaia peste V alea Frum oasei , că poporul m eu este un popor m ilenar , că ne-am născut aici , că venim din vrem uri de d e mult , că avem aici drepturi incontestabile .
★
E x e m p lu l lu i S a d o vea n u , aşa d e a sem ă n ă to r cu al lu i E m in esc u , a lă tu ri de care stă cu c in ste şi d in p u n c t d e v e d e r e al ca ra cte ru lu i n a ţio n a l , v iz ib il la to t p a su l în în trea g a lor operă , tre b u ie să fie m e re u p r e z e n t în m in te a n u n u m a i a sc riito rilo r , ci şi a o ric ă ru i om d e c u ltu ră d in p a tria n o a stră , p rin a ta şa m e n tu l fa ţă d e cea m a i m ă rea ţă crea ţie a p o p o ru lu i , care este lim b a .
( I O R G U I O R D A N )