Automatizarea î.e.n.
S-ar putea spune că automatica s-a născut odată
cu ceasornicele cu apă, numite clepsidre.
O clepsidră era alcătuită dintr-un vas transparent,
pe care se găseau trasate diviziuni, vas prevăzut cu un
orificiu îngust în partea inferioară, prin care se
scurgea apa. Pe măsura scurgerii, nivelul apei cobora,
indicînd mereu alte diviziuni, prin citirea cărora se
putea aprecia timpul. în funcţie de capacitatea vasu
lui şi de diametrul orificiului de scurgere, clepsidrele
erau construite pentru a măsura un timp de ordinul
minutelor, orelor, zilelor sau săptămînilor.
Mai tîrziu ceasornicele cu apă aveau să fie prevă
zute cu cadrane pentru indicarea timpului : apa
scursă din vas lovea paletele unei roţi de apă care
punea în mişcare, prin intermediul unor roţi dinţate,
ace indicatoare ce se mişcau pe un cadran. Ctesibiu
din Alexandria (sec. II î.e.n.) a construit -un astfel de
dispozitiv care indica şi luna respectivă.
Acum 2400 de ani, în grădina celebrului filozof
Platon, se găsea un interesant flautist din piatră, care,
in mod curios la vremea aceea, începea să cînte exact
la ora cînd trebuiau să se adune ucenicii filozofului.
Iată pe ce se baza funcţionarea automatului :
flautul era legat printr-un tub subţire de o cutie în
chisă, care comunica cu un vas, printr-o clapetă. Aici
se scurgea apa dintr-un al doilea vas printr-un orificiu.
Cînd în primul vas se ac-umula o cantitate suficientă
de apă, presiunea provoca deschiderea clapetei şi apa
pătrundea în cutie, gonind aerul, care ieşea prin tubul
subţire şi apoi prin flaut. Astfel, flautul începea singur
să cînte, scoţînd sunete puternice. întrucît tot dispo
zitivul era ascuns în piatră, minunata statuie a flau
tistului cînta în mod misterios, la ore fixe.
Savantul grec Heron Alexandrinul, care a trăit acum
2000 de ani, descrie în lucrările sale „Pneumatica**,
„Mecanica**, „Teatrul automatelor**, o serie de auto
mate antice.
Un astfel de automat, instalat pentru vînzarea apei
sfinţite se compunea dintr-un vas cu apă, închis într-o
cutie prevăzută cu o crestătură pentru introducerea
monedelor. Vasul avea un orificiu acoperit de capătul
unei pîrghii, care putea oscila în jurul unui punct fix,
de sprijin, de la mijlocul ei. Cînd prin crestătura cutiei
era introdusă o monedă, aceasta lovea în cădere celă
lalt capăt al pîrghiei şi provoca oscilarea în jurul punc
tului de sprijin. Astfel capătul opus al pîrghiei lăsa
deschis orificiul vasului pentru cîteva secunde, timp
în care din vas se elibera o anumită cantitate de apă.
Apoi, sub acţiunea propriei greutăţi, pîrghia revenea
la poziţia iniţială şi orificiul era din nou închis.
Heron a realizat un interesant dispozitiv automat
rare făcea ca uşile altarului templului să se deschidă
fără a fi atinse de cineva, cînd se aprindea focul pen
tru arderea jertfelor aduse zeilor ; deschiderea uşilor
era semn că zeii primesc jertfele muritorilor supuşi,
adunaţi în templu.
Dispozitivul automat era ascuns sub pardoseală.
După aprinderea focului, altarul se încălzea şi astfel
se mărea presiunea într-un vas cu apă, închis etanş,
aflat în altar. Datorită creşterii presiunii o parte din
apă era expulzată în alt vas, printr-un tub, vas care
era suspendat de capătul unei frînghii. Frînghia era
înfăşurată pe doi stîlpi rotativi, de a căror parte supe
rioară erau fixate uşile altarului. La celălalt capăt al
frînghiei se găsea o contragreutate. Greutatea vasului
în care era expulzată apa mărindu-se, acesta începea
să coboare, provocînd desfăşurarea frînghiei, ridicarea
contragreutăţii şi rotirea stîlpilor, care făcea ca uşile
altarului să se deschidă. La stingerea focului, pre
siunea din primul vas se micşora şi prin fenomenul
de sifonare apa revenea din nou din al doilea vas, în
primul ; astfel, al doilea vas devenea mai uşor, contra
greutatea cobora, stîlpii se roteau în sens invers şi
uşile altarului se închideau singure, sau, după părerea
asistenţilor, la un misterios semn al zeilor.
BARBU SORIN, II Br.
Călătoria de o mie de mile începe cu un pas.
(CHINA)
P ro b le m e * P ro b le m e « P r o b l e m e
Avem un plan înclinat cu un unghi u ce se poate
roti cu viteza unghiulară
w = n rac* în jurul unei
s
axe verticale. Aşezăm pe plan un corp de m kg, le-
gîndu -1 de axă cu un fir din material necunoscut cu
secţiunea transversală S m2, lungime 1 m, cu modulul
de elasticitate E. Intre corp şi plan se exercită frecare
cu coeficientul u. Alungirea firului o considerăm ne
glijabilă in calcularea forţei centrifuge de inerţie.
Să se afle cu cît se alungeşte firul cînd :
a) Firul este paralel cu planul ;
b) Firul face un unghi ,3 cu verticala.
ION ESC U MIHAIL
I Ar
1. Putem, avînd la dispoziţie doar un ac, să-l fa
cem să plutească în apă ?
2. Folosind diode şi un ampermetru de curent
continuu, cum putem, dintr-o încercare, să determi
năm curentul electric? In acelaşi timp, putem deter
mina şi sensul curentului electric ? Dar, folosind nu
mai două ampermetre ?
3. Tramvaiele şi trenurile electrice sînt înzestrate
cu motoare electrice de curent continuu, cu toate că
cele de curent alternativ sînt mai ieftine şi mai sim
ple. De ce ?
4. Tăiaţi dintr-o coală de hîrtie mai multe fîşii
de hîrtie. Pe o parte a fişiilor faceţi două sau mai
multe crestături cu foarfecă. Oricît aţi încerca să
rupeţi fişiile în mai mult de două bucăţi nu veţi
reuşi. De ce ?
5. Putem face ca într-un ciur de cernut mălai să
ţinem apă şi tot cu el să cernem făină ?
----
4 4 --------------
a P rob lem e
6 . In unele regiuni în care cea mai mare parte
a anului este arşiţă se poartă căciuli de blană şi
haine v ătuite ca şi la noi în timpul iernii. De ce ?
7. Avem la dispoziţie două ampermetre de curent
continuu identice, cărora li s-a şters polaritatea. Cum
putem, dintr-o singură încercare, să aflăm sensul u-
nui curent electric şi semnele de la bornele amper-
metrelor (polaritatea) folosind suplimentar diode ?
8 . De ce pe timp de furtună marinarii aruncă pe
suprafaţa apei ulei pentru a potoli valurile ?
9. Nişte excursionişti echipaţi complect au plecat
intr-o expediţie. Pe drum li s-a defectat un radio.
Unul din ei, experimentat electronist l-a reparat.
Avea la el cîţiva metri de conductor şi a improvizat
un aparat de măsură. Ştiţi cum ?
10. De ce electrozii de sudură sînt acoperiţi cu un
strat de material nemetalic ?
1 1 . De ce rufele se usucă destul de bine chiar cînd
este ger, deşi la temperatură scăzută apa îngheaţă ?
DRAGULINESCU MAR1US
III Ar
— O bobiţă de soc este atîrnată de un fir de in,
iar cealaltă de un fir de mătase. Să apropiem un
corp electrizat de la aceeaşi distanţă de fiecare bo
biţă. Care dintre bobiţe va fi atrasă mai repede ?
— Dintre doi condensatori cu aceeaşi capacitate
electrică, avînd fiecare acelaşi dielectric, care este
construit pentru o tensiune mai mare ?
— Ştim că doi conductori paraleli prin care trece
un curent de acelaşi sens se atrag. Două raze cato
dice paralele se resping. Care este explicaţia?
TOMULESCU MARIAN
III Ar