N O T E
desp re
„JiepuMica
piaieşteana'
In perioada cuprinsă între spar
gerea monopolului turcesc şi Unire
,{1829—1859), oraşul Ploieşti cunoaşte
importante schimbări în structura
:sa economico-socialâ. După 1848, mo-
.dul de producţie capitalist ia locul
celui feudal şi, intr-un timp scurt,
Ploieştiul, unul dintre primii benefi
ciari ai noilor condiţii ce au impul
sionat dezvoltarea forţelor de pro
ducţie, se situează pe locul al IV-lea
în viaţa economică a ţării.
In 1848 oraşul participă intens la
- revoluţia burghezo-democratică, iar
;în 1859 la lupta pentru Unire. Pen
tru ploieşteni, primii ani care ur
mează detronării domnitorului Al. I.
Uuza se carac terizează printr-o atitu
dine de aşteptare ce va evolua pe
linia neîncrederii, apoi a ostilităţii
faţă de cercurile conducătoare ale
tării, ostilitate ce va culmina în anii
1869—1870.
Această perioadă de început a vie-
V parlamentare în România se ca-
i^jjerlzează prin instabilitate guver
namentală. In urma demisionării gu-
veri^’ ui liberal condus de Nicolae
Golaşi;', se formase un guvern con
servatul sub preşedinţia lui Dimitrie
Ghica, guvern ce avea să fie dizolvat
în februarie 1869. Noile alegeri s-au
efectuat într-o atmosferă de teroare,
ca urmare a hotărîrii conservatorilor
de a-şi asigura cu orice preţ majo
ritatea.
La Ploieşti, lupta electorală a luat
aspecte sîngeroase. Aici opoziţia era
puternică, marea majoritate a cetă
ţenilor simpatizînd cu liberalii radi
cali. sau „roşii“, cum mai erau nu
miţi. Din opoziţie făceau parte ele
mente burgheze şi mic-burgheze, in
C E T Ă Ţ E N IL O R
telectuali, meşteşugari şi chiar ele
mente muncitoreşti. Toţi erau parti
zani ai democraţiei, erau hotărîţi să
lupte împotriva constrîngerilor şi ile
galităţilor comise de guvernul care
voia să-şi asigure majoritatea prin
orice mijloace.
Alegerile au început în ziua de 26
martie, în localul gimnaziului (azi
clădire a Muzeului de istorie), sub su
pravegherea unui birou electoral ai
cărui membri nu permiteau folosi
rea unor procedee ilegale. Această si
tuaţie nu convenea oamnilor regimu
lui ; de aceea, în sala mare a gim
naziului au năvălit banda de bătăuşi
a unui agent electoral plătit şi doro
banţi îmbrăcaţi în haine civile. înar
maţi cu ciomege, ei au lovit cu bru
talitate pe cei prezenţi, încercînd să-i
înspăimânte pentru a putea impune
un birou „devotat" guvernului, numit
în mod ilegal. Ciţiva alegători au fost
aduşi în stare gravă, unul dintre a-
ceştia decedînd în urma, loviturilor
primite. Mai multe decît atît, biroul
impus de agresori cheamă in ajutor
armată, cerind arestarea unor frun
taşi ai opoziţiei, printre care şi Ale
xandru Candiano-Popc-scu. Cetăţenii
ploieşteni nu au cedat. Alegătorii a-
dunaţi în casa lui C. T. Grigorescu,
şeful opoziţiei, au hotărît să restabi
lească legalitatea. Ei s-au îndreptat
spre centrul de votare, pe drum
numărul lor crescînd considerabil
prin alăturarea a numeroşi cetăţeni.
Prezenţa acestei mulţimi a deter
minat retragerea dorobanţilor şi a
bătăuşilor guvernului, ploieştenii pu
ţind în felul acesta să îşi exercite
în mod liber dreptul de vot. La ora
În tărită pentru sistarea operaţiei de
P L O E S T E H l
a to n i
U B E flT A T IL O R P U B LIC E
votare, cetăţenii, întocmind un pro
ces verbal semnat de numeroase
persoane, au sigilat urna pentru a
o preda autorităţilor, votarea ur
mând să continue a doua zi. Oamenii
guvernului, înţelegînd că alegerile
sînt pe cale de a fi câştigate de ra
dicali au trimis conducerii conser
vatoare din Bucureşti depeşi în care
pretindeau că la Ploieşti este ri. -
meriţă, că poporul este îndemnat de
Anton Arion şi mai ales de Can-
diano-