„Este potrivit să îmbinăm consemnarea con
sideraţiilor unui autor cu propriile noastre idei
generale de lectură. Să nu lăsăm asociaţiile de
idei pe seama memoriei (...) consemnarea lor
în chiar timpul studiului, constituie modalita
tea cea mai potrivită de a le păstra prospe,i-
mea“ (4).
IV.
-
T e h n ica
s tu d iu lu i in d iv id u a l
Să lămurim cîteva noţiuni des întîlnite, dar
cunoscute nu întotdeauna corect.
1) Bibliografia este o listă de autori şi
opere referitoare la o temă bine definită, or
donate într-o anumită ordine în funcţie de
subiectul de referinţe.
Folosirea bibliografiei ne scuteşte de efor
turi, căutări obositoare a surselor de infor
maţii. Obligaţia noastră este aceea de a ne nota
întotdeauna cu exactitate locul unde am întîl-
nit o anumită informaţie folositoare şi anume
trebuie consemnate următoarele date : Auto
rul, titlul lucrării, localitatea, editura şi anul
editării, paginile la care se găseşte informaţia.
In cazul articolelor din publicaţii periodice
trebuie reţinut şi titlul exact al publicaţiei,
data la care a apărut articolul şi, bineînţeles,
pagina.
2) Conspectul înseamnă nu... o transcriere
aproape integrală a materialului citit, după
cum se întîmplă uneori, ci „notarea sintetică
sistematică a datelor esenţiale cu privire la o
anumită problemă", (conform cu : „Mic dic
ţionar al limbii române", Bucureşti, Editura
'-tiinţifică, 1974, p. 155).
Este de preferat să notăm cu „cuvintele
noastre", pentru a ne apropia sensul celor
citite. Dacă dorim să cităm afirmaţiile unui
autor de prestigiu este imperios necesar să
transcriem corect, exact, fără să uităm sursa
informaţiilor.
3) Rezumatul este o „redare, pe scurt ă
conţinutului unei lucrări, a unei expuneri"
(conform dicţionarului citat mai sus). Rezuma
tul va conţine datele esenţiale, de maximă
importanţă în economia lucrării, ca şi unele
amănunte semnificative pentru orientarea au
torului operei rezumate.
Un rezumat corect se realizează numai după
parcurgerea integrală a lucrării literare sau
ştiinţifice citite.
4) Fişele constituie un auxiliar modern,
foarte folositor. In activitatea de învăţare. In
comparaţie cu caietul de notiţe, unde se con
semnează ideile în funcţie de ordinea cronolo
gică a depistării lor, fişele pot fi ordonate în
orice ordine dorim noi, în funcţie de necesităţi.
Pot fi ordonate în ordinea alfabetică a autoru
lui afirmaţiilor citate sau a celui studiat, în
ordine cronologică, pe probleme etc. Felurile
fişelor (în conf. cu cartea „Elevii trebuie învă
ţaţi cum să înveţe“, Bucureşti, Ed. Didactică şi
Pedagogică, 1973, p. 54 şi urm ).
— Fişa de citate : cuprinde unul sau mai
multe citate despre un singur subiect ; nu va
lipsi notarea sursei citatului.
— Fişa adnotată : cuprinde, pe lingă datele
care semnalează cartea sau articolul dintr-o
publicaţie periodică, un mic rezumat sau co
mentariile noastre.
Nu vom rătăci fişele dacă le păstrăm în
plicuri, aşezate în ordinea dorită de noi. Fişele
ne vor folosi, mai mult decît caietul de notiţe
prin care „alergăm" zilnic cu disperare, nea-
mintindu-ne unde am notat informaţiile nece
sare.
In loc de încheiere :
„Citeşte ! citind mereu, creierul tău va de
veni un laborator de idei şi imagini, din care
vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii !“ (Mihai
Eminescu).
C U MULT ÎNAINTE DE... EXAMEN!
1 . — Succesul la examen este şi...
o chestiune de organizare. Parame
trii intelectuali individuali (viteza
de citit, capacitatea de însuşire a
materialului studiat) ca şi raportul
dintre părţile ştiute şi cele ce tre
buie reînvăţate, — iată criteriile
care ne vor conduce la planificarea
din timp a materiilor de examen.
2. — Priceperea de a folosi tim
pul disponibil trebuie întrebuinţată
pentru evitarea asaltului „asaltînd”
materia, inevitabil pierdem
din
profunzimea ideilor studiate.
3. — Condiţiile optime de confort
ale mediului ambiant (luminozitate
aerisire, linişte etc.) stimulează ca
pacitatea de muncă.
4 . — Asigurarea
confortului.,
psihic — o condiţie „Sine qua non"
examenul provoacă în candidat —
si în membrii familiei — o anumită
stare emoţională, o tensiune nervoa
să. De aceea, candidatul are nevoie
ca în jurul său să domnească o at
mosferă de calm şi încredere în for
ţele sale.
------
32
5. — Alimentaţie...... în regim de
efort". Se vor consuma numai ali
mente cu mare valoare nutritivă,
uşor digerabile, care să nu provoa
ce neplăceri organismului.
(j. — Să se mărească durata som
nului — ca singura cale de refacere
a sistemului nervos.
7. — Să nu se suspende viaţa în
aer liber ! Chiar în timpul învăţă-
mîntului ajută mult introducerea
unor pauze de destindere în aer li
ber şi. dacă se poate. într-un cadru
cu puţină verdeaţă.
8 . — Numai în momentele de o-
dihnă deplină a celulelor nervoase
superioare randamentul intelectual
este maxim. Capitolele învăţate în
momentele de oboseală accentuată
sau de surescitare nervoasă nu vor
putea fi reproduse cu exactitate şi
promptitudine la examen.
9. — O învăţare activă, creatoa
re. Să ne convingem permanent că
asimilăm şi reţinem cele studiate.
Nu lăsaţi „goluri" în materia stu
diată !
10.
— Recapitulări periodice, acti
ve. care să permită stabilirea ssu
descoperirea unor corelaţii şi de
pendenţe între diferitele legi. teo
reme sau fenomene învăţate.
prof. VASILE LIPANESCU
bibliotecar