și oricum , fumătorii consumă , în medie , cu 7 până la 10 % mai mult decât nefumătorii . La minusul din casierie s-a adăugat și plusul de necesar de reamenajare a locațiilor , prin construirea spațiilor destinate fumatului . Leitmotivul „ Nicio masă fără pește “ a revenit sub forma „ Nicio cârciumă fără terasă “. Și cum iarna nu-i ca vara , investițiile în terase / zone exterioare încălzite au crescut și ele . De remarcat că decizia interzicerii fumatului în spaţii publice i-a afectat pe operatorii din food court-urile mallurilor cu până la 8-10 % mai mult decât pe ceilalți patroni de cafenele şi restaurante , pentru că în aceste spații este mai greu de amenajat zone pentru tutun și dichis .
Cum a fost 2016 ...
Convalescența din 2016 s-a derulat în două direcții complementare : pe de-o parte extinderea marilor lanțuri și grupuri multi-brand , ce aduc francize , nume consacrate și locații mainstream , iar pe de altă parte aparițiile tip „ popcorn “, ale micilor „ buticuri culinare “, expandate din incubatorul creativ al tinerilor antreprenori , care vin cu un plus de originalitate și cu un minimalism pe placul millenialilor frumoși ai marilor orașe . Francizele sunt un capitol aparte în evoluțiile din ultimii ani , mai ales că domeniul horeca a fost surprinzător de lent în a le implementa , cu atât mai mult în a crea unele noi , de inspirație autohtonă . Catalogul Francizelor din România prezintă o radiografie relevantă : sectorul de retail este pe prima poziție , cu 52,3 % din total , apoi francizele din servicii , cu 26,2 %, iar cele din domeniul ospitalității însumează 21,5 %, adică 74 de francize , dintre care 25 sunt restaurante , iar restul sunt cafenele , ceainării și ciocolaterii . O particularitate românească în acest domeniu este succesul francizelor mici , neaoșe și regionale , care au înregistrat scoruri mai bune decât cele gigant , de anvergură continentală sau mondială . Totuși , în rândul clienților cele mai populare francize continuă să fie KFC , McDonald ’ s , Pizza Hut si Subway , aceasta din urmă având și cel mai mare ritm de creștere ( peste 25 de unități în 4 ani de la intrarea pe piața românească ). Dar , în ansamblu , dinamica francizelor homemade , mici și vioaie , o depășește pentru prima dată , în 2016 , pe cea a coloșilor horeca . Dintre exemplele de succes se pot menționa : restaurantele Oro Toro , City Grill , La Mama , Chopstix , bistro-uri precum Boutique du Pain , gelaterii ca Puro & Bio , sau patiserii ca Paul , cofetăriile Cremeria Emilia , Zoomserie , French Revolution , Creperie d ‘ Amour , cafenelele Filicori Zecchini , Tucano , City Cafe , mai recentul 5 to Go și lista poate continua . Fiecare dintre aceste nume s-a bazat pe un factor propriu de noutate , pe elementul original care să-l plaseze pe orbita consumatorilor avizați . Următorii pași sunt menținerea notorietății și a nivelului calitativ , iar întrebarea este oportunitatea extinderii – a franciza sau a nu franciza ?
Crize și francize ...
Poveștile francizelor care au tranzitat piața horeca românească sunt deseori întortocheate și nu întotdeauna au un final fericit , pentru că basmul cu „ a deschis odată ca niciodată “ nu se termină mereu cu „ și-au trăit împreună până la desert “ pentru că , nu-i așa , nu-s toate prințesele Gloria Jean ’ s … Nume precum Wienerwald , Costa Coffee , Nordsee , Golden Pie , Dabo Doner furnizează experiențe de business utile și instructive pentru cei care activează în ospitalitate .
Convalescenţa din 2016 s-a derulat în două direcţii complementare : pe de-o parte extinderea marilor lanţuri și grupuri multi-brand , ce aduc francize , nume consacrate și locaţii mainstream , iar pe de altă parte apariţiile tip „ popcorn “, ale micilor „ buticuri culinare “, expandate din incubatorul creativ al tinerilor antreprenori , care vin cu un plus de originalitate și cu un minimalism pe placul millenialilor frumoși ai marilor orașe .
În opinia specialiștilor de la Asociația Română de Franciză , costurile francizelor româneşti sunt mai mici decât cele necesare implementării unor concepte importate , fapt ce le creşte , evident , atractivitatea , micii antreprenori fiind mult mai tentaţi să opereze în cadrul unei reţele de franciză , decât să deţină o afacere de tip start-up , graţie avantajelor conferite de apartenenţa la un astfel de business . De cealaltă parte , putem vorbi în mod categoric de o creştere semnificativă atât a interesului antreprenorilor români de a- şi franciza afacerile , cât şi de sporirea numărului de membri ai reţelelor de francize . Dintre brandurile românești , cel mai complex îl reprezintă reţeaua City Grill , care deține în prezent 16 localuri , dintre care trei sunt City Grill , trei sunt City Cafe , cinci sunt Trattoria Buongiorno , două sunt Hanu ’ Berarilor şi câte un restaurant se află sub brandurile Caru ’ cu Bere , Pescăruş şi Hanul lui Manuc . Pe scurt : tradiție și modernitate , sub semnul inovației . Brandurile amintite - unele noi , altele binecunoscute clienților de multe generații - au trecut testul timpului și al calității și se află la momentul de maturitate , în care trebuie să-și controleze expansiunea și să mențină standardele , într-un context tot mai competitiv . Salad Box a ajuns în doar trei ani de la înființare cea mai rețea de restaurante fondată pe plan local , compania fiind acum prezentă în 37 de localități și având planuri de extindere inclusiv pe piețele externe . La polul celălalt , adică la prima „ tură de stadion “, se află Brewtiful , primul espresso bar „ retail-in-retail “ din România , un model complet nou de franciză de pe piaţa locală . Ea presupune un espresso bar echipat cu espressor , consumabile şi cafea premium . Echipamentul poate fi utilizat în magazine , bănci sau chiar în altă locaţie horeca deja funcțională , fără a ocupa foarte mult spaţiu , dar oferind , în acelaşi timp , o experienţă deosebită vizitatorilor şi clienţilor deja existenţi . Este o abordare nouă , care marchează tendința flexibilizării în industria ospitalității , a reducerii dimensiunilor și bugetelor și , mai ales , a introducerii tehnologiei ca mijloc de diferențiere și sursă de profit . Un caz interesant îl reprezintă lanţul de restaurante La Plăcinte , venit de peste Prut în anul 2013 , și care a a ajuns la 12 locații în Bucureşti şi în alte patru mari oraşe din ţară . Ca într-o glumă de la Radio Erevan , putem spune că în România , localul tip diner american din anii ’ 50- ’ 60 a venit prin Moldova , după 50 de ani ... căci globalizarea este și ea , în fond , tot o franciză ... În concluzie : Ce branduri au reușit să se extindă ? Cu ce costuri logistice , financiare și cu ce resurse umane ? A afectat extinderea core business-ul , mărimea afacerii ? Toate acestea sunt întrebări legitime , iar răspunsurile diferă semnificativ de la un nume la altul . Două lucruri au însă în comun : tenacitatea oamenilor și calitatea produselor & serviciilor . x
Francize de succes in ultimii ani
l Restaurantele Oro Toro , City Grill , La Mama , Chopstix l Bistro-urile Boutique du Pain l Gelateriile Puro & Bio l Patiseriile Paul l Cofetăriile Cremeria Emilia , Zoomserie , French Revolution , Creperie d ‘ Amour l Cafenelele Filicori Zecchini , Tucano , City Cafe , 5 to Go
www . trendshrb . ro 27