Teoria și practica audiovizualului - seria B B02 | Page 55
audiovizuale în care dominante sunt alăturările paradoxale,
fantasmatice, continuând cu misticul, demonicul, grotescul şi
atingând pesimismul iremediabil al solitarului. Trebuie ţinut însă
cont şi de reversul medaliei: reprezentările audiovizuale
împăunate cu generice, ambianţe şi sonorităţi care, etalând
ţipător apartenenţa la epocă, dezvăluie o totală insensibilitate
faţă de frământările reale ale vremii.
Ne întoarcem însă la creatorul mediu autentic, cel aflat într-
o mai mare sau mai mică – dar incontestabilă – relaţionare „în
lume, cu lumea”.
Sensibil, prin însăşi natura gândirii sale la situaţiile, faptele,
fenomenele întâlnite, creatorul de audiovizual îşi concepe
compoziţia determinat într-o mare măsură de impresiile pe care
le depune în conştiinţa sa, de-a lungul timpului, audiovizualul
receptat, studiat, asimilat. Alături de spiritul epocii, de
împrejurările vieţii şi de celelalte reprezentări (publice)
cunoscute, trebuie să adăugăm ca o sursă importantă a
procesului de creaţie, audiovizualul însuşi, înţeles ca o realitate
obiectivă şi primordială în raport cu gândirea creatorului. Acesta
se va exprima în sensul orientării pe care i-a format-o
experienţa cunoaşterii unei anumite configuraţii audiovizuale.
Aşadar, o primă categorie de impresii este aceea formată prin
vizionarea altor reprezentări, ale unor autori predecesori sau
contemporani, şi bineînţeles că efectul cel mai stimulator îl vor
avea genurile, stilurile, manierele de tratare cu care autorul se
simte temperamental înrudit.
Nu mai puţin importantă este înrâurirea exercitată asupra
gândirii creatorului de audiovizual de către elementele audio
şi/sau vizuale, combinatoriile de mai mică sau mai mare
amploare, tradiţionale sau manifestări unicat, create deliberat
ori rezultate accidental din viaţa de toate zilele, proprii, în fond,
fiecărui individ, fără niciun fel de discriminare. Acestea pot
sugera creatorului modalităţi expresive de o originalitate şi o
forţă la care nu se poate totdeauna ridica invenţia sau metodica
profesionistului de gen.
Să nu uităm, totuşi, că şi un asemenea travaliu ce poate
marca destinul unei existenţe de adevărat creator de
domeniu, are un început… La primul său film realizat la finele
semestrului 1 al anului I împreună cu colegii, Gabriel Copoeru
trăda mai mult decât o simplă pasiune pentru cinema…
B02-55