Teoria și practica audiovizualului - seria B B02

unele cu altele, orice sistem este o unitate de interacţiuni obiective şi subiective. Caracteristicile re-producerii psihice Într-o exprimare foarte generală, putem considera că psihicul este o formă de reacţie la stimulările mediului înconjurător. Cum însă organismul reacţionează nu doar sub forma psihicului, ci şi prin intermediul altor tipuri de reacţii, Mielu Zlate (în Introducere în psihologie, Polirom 2000) diferenţiază reacţiile psihice de reacţiile nonpsihice, cele două tipuri de reacţii distingându-se prin funcţiile diferite pe care le îndeplinesc. După părerea autorului, • reacţiile nonpsihice au doar funcţia de a reflecta (a oglindi) realitatea înconjurătoare şi stimulările care vin la ea; • reacţiile psihice îndeplinesc funcţia principală de a re- produce realitatea naturală, deci de a o produce din nou în plan ideal şi subiectiv. Desigur, o asemenea diferenţiere ne avantajează şi pe noi, printr-o reducţie simplă: în relaţie cu o reprezentare audiovizuală, reacţiile nonpsihice sunt prin excelenţă ale receptorului, fiind materiale, pasive, obiective, repetitive (reproductive); în schimb, pentru creatorul de audiovizual mult mai importante devin reacţiile psihice ce devin o cheie obligatorie în demersul creativ, fiind ideale, active, subiective, constructive. S-a mai constatat că, în raport cu obiectivitatea, subiectivitatea are un caracter inconstant, fapt care la nivelul cunoaşterii, în general, dar mai ales în zona creativităţii, se manifestă cu precădere prin caracterul imprevizibil al proceselor şi evenimentelor întâmplătoare, prin caracterul aparent accidental al acestora. Subiectivităţile sunt însă fenomene frecvente în dinamica obiectivă a raportării noastre la realitate, ele influenţând procesele obiective şi – de aceea – cunoaşterea nu este indiferentă faţă de ele. Măsura în care subiectivităţile sunt sau nu (re)cunoscute afectează posibilitatea de delimitare a lor şi – prin aceasta – succesul acţiunii practice a oamenilor asupra segmentului de realitate reflectat. Mai e nevoie să ne amintim de obiectivitatea performanţelor într-un concurs sportiv, comparativ cu subiectivitatea emoţiei resimţite (reuşind sau ratând)? B02-31

Teoria și practica audiovizualului - seria B B02 | Page 31