Teoria si practica audiovizualului H01 | Page 41

aleagă, în ce direcţie a existenţei se dezvoltă. Omul se deosebeşte de alte vieţuitoare prin faptul că nu este legat de un anumit destin sau de o anumită lege, dimpotrivă, el are capacitatea să-şi determine în mod liber modul şi forma existenţei, să se înjosească până la o treaptă animalică, sau să se apropie de divinitate, care marchează propria sa origine. Calea care duce la acest scop nu este doar eliberarea sau măcar înstăpânirea faţă de pornirile simţurilor ce ne reduc la animalic, ci şi o altfel de gândire, de conştientizare a propriei fiinţări, eliberată de reducţii simpliste ce se degajă, tocmai, dintrun „prea plin şcientism”, abstract şi mecanic (sau super tehnologic amplificat), înfrânarea ambiţiilor de a rezolva cât mai rapid „cunoaşterea a tot şi toate”, printr-o reîntoarcere la o abordare echilibrată, cu o justă şi unitară raportare la minte, trup şi suflet, la o purificare prin cugetarea şi contemplaţia de tip spiritual. Dar, ca întotdeauna, există o a treia soluţie (sau premise pentru a o identifica). Această a treia soluţie am putea-o defini şi prin abordarea noastră: redescoperirea fiinţării umane printr-o altfel de concepţie, realizare şi reprezentare de tip audiovizual. Ca argument, vă prezentăm prima parte a filmului Inner Worlds, Outer Worlds, un film extrem de interesant, lansat în 2012, realizat de profesorul de meditaţie, canadianul Daniel Schmidt. Înainte de realizarea acestui film, Schmidt a studiat mai multe forme de meditaţie pe care le-a introdus în acest documentar. În film se fac referiri la tradiţiile budiste, tibetane, taoiste şi yoga şi pe care, pentru moment, asimilaţi-le sub formă de inventar şi nu ca modalitate de impact doctrinar.