Complicând
puţin
lucrurile,
din
perspectiva
dramaturgică de care am amintit, se acordă în mod deosebit atenţie prezentării eu-lui, mai bine zis, identităţii
adoptate sau atribuite de o persoană celeilalte.
O asemenea identitate poate fi învăţată, dar în general este deprinsă odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură
ce experienţele de viaţă se înmulţesc. Procesul de socializare al indivizilor poate fi reductibil la un proces de învăţare a rolurilor. În această învăţare există obligaţii stricte,
dar şi o marjă de libertate care e cea a manifestărilor personale, a modului în care un individ
îşi însuşeşte normele.
George Herbert Mead arată că
formarea sinelui este un produs central al socializării. Sinele se formează în procesul experienţei sociale,
din acţiunile altor actori cu care el se
identifică. El este construit situaţional. Mead su