SNAIC2015 | Page 76

- Utilizând ca metodă de predare învăţare metoda proiectelor în lucrarea noastră am dorit să prezentăm eficienţa acestora în dezvoltarea intelectuală a copiilor de vârstă preşcolară, cu trimitere către dezvoltarea limbajului. Apelând astfel, la această metodă am adus un argument practic în ceea ce priveşte utilizarea metodelor alternative de evaluare. Pornind de la prezentarea teoretică a problematicii supusă cercetării în prezenta lucrare, precum şi de la rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor , putem formula următoarele concluzii: 1. Evaluarea limbajului prin intermediul metodei proiectului, a portofoliului şi având ca formă de desfăşurarea jocul se impune ca o activitate care asigură în cel mai înalt grad desfăşurarea de către preşcolari a acţiunilor obiectuale,în mod independent şi care stimulează participarea activ intelectuală şi psihică a copilului,deci descoperirea prin efort direct şi personal a unor legături între obiecte , a unor cauze şi efecte . 2. Jocul are o putere imensă în viaţa copilului întrucât el reprezintă “ munca copiilor “, acesta având o valoare instructiv – formativă deosebită care poate duce la un progres evident al proceselor psihice,al nivelului intelectual al copiilor, cercetarea noastră confirmând faptul că un nivel ridicat de implicare în joc corelează cu obţinerea unor performante superioare la testele de determinare a dezvoltării intelectuale . Astfel,s-a remarcat faptul că majoritatea subiecţilor care s-au evidenţiat printr -un grad ridicat de implicare în joc au înregistrat performanţe superioare şi la probele de determinare a nivelului dezvoltării limbajului având ca suport povestirile şi temele sugerate de proiectul „Cartea-prietena copiilor” . În ceea ce priveşte modul de raportare la probele de dezvoltare a limbajului , s-a constatat : Preşcolarii au demonstrat că posedă un vocabular bogat,sesizând semnificaţia cuvintelor familiar,cu atât mai mult cu cât la această vârstă se manifestă funcţia denominativă ,copilul preşcolar fiind foarte atent în exprimarea structurii verbale.Au întâmpinat dificultăţi cuvintele mai puţin folosite în limbajul folosit current, fapt explicabil la preşcolari prin lipsa imaginii mentale care ajută la înţelegerea cuvântului . În ceea ce priveşte modul în care se realizează operaţiile de clasificare la această vârstă , s-a constatat acelaşi lucru pe care literatura de specialitate îl consemnează la achiziţia progresivă a acestor operaţii şi anume că preşcolarii clasifică după culoare , mărime şi formă . Totodată , situaţia copiilor care au reuşit să clasifice corect dar n-au reuşit să argumenteze logic , oferind răspunsuri de genul “ am făcut ce aţi făcut şi dumneavoastră “ ,demonstrează că la această vârstă funcţionează bine învăţarea prin imitaţie.Apare astfel necesitatea ca activitatea instructivă să se centreze pe manipularea şi trezirea interesului copiilor,acesta reprezentând primul mod prin care copilul reuşeşte să achiziţioneze cunoştinţe . 3. Tip fundamental de activitate al copilului, jocul poate fi utilizat ca metodă atractivă în evaluarea limbajului prin intermediul metodelor alternative. Aceasta , întrucât copiii la această vârstă au tendinţa de a învăţa şi a descoperi , de a şti şi de a cerceta , de a participa activ la propria formare BIBLIOGRAFIE Barbu, H., Mateiaş, A., Popescu, E., Rafailă, E., Şerban, F., Pedagogie preşcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1995 Păun.E,Dan Potolea (coord), Pedagogie ,Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative , Ediutura Polirom,Iaşi , 2002 Golu,P., Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2000 Ionescu,Mihaela, Manegementul clasei,Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003 Radu, I .,T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000 Strungă,C., Evaluarea şcolară, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara ,1999 Vrăşmaş Ecaterina Adina, Educaţia copilului preşcolar, Bucureşti, Ed. Pro Humanitate, 1999; 68