- cetăţean.
Corespunzător acestor roluri, managerului şcolar îi sunt necesare anumite competenţe, cărora
le corespund anumite capacităţi. În cazul de faţă, putem vorbi de o competenţă decizională
(echivalând cu puterea managerului de a hotărî, în limitele stabilite prin acte normative sau prin
hotărâri ale organelor colective de conducere), precum şi de o competenţă profesională cu referire
la cunoştinţele şi deprinderile cerute de exercitarea anumitor funcţii de conducere.
Un manager şcolar trebuie să aibă următoarele competenţe şi capacităţi:
Competenţă juridică, ce presupune capacitatea de cunoaştere, interpretare şi aplicarea
legislaţiei generale şi specifice la situaţiile particulare ale activităţii cotidiene.
Competenţă psihopedagogică şi sociologi că, constând în:
- capacitatea de a cunoaşte şi alua în considerare particularităţile de vârstă şi individuale ale
membrilor comunităţii educative;
- capacitatea de a orienta, îndruma, controla şi evalua procesul de învăţământ;
capacitatea de a crea şi menţine un climat adecvat.
Competenţă economico-financiară şi administrativ-gospodărească, vizând:
- capacitatea de a gestiona fondurile materiale şi băneşti ale instituţiei;
- capacitatea de administrare şi gospodărirea spaţiilor, terenurilor, mobilierului şi
echipamentelor etc.
Competenţă managerială (generală şi educaţională), care presupune:
- capacitatea de a stabili scopuri şi obiective pertinente şi de a stabili strategii adecvate
îndepliniriilor;
- capacitatea de a planifica şi programa;
- capacitatea de a-şi asuma răspunderi;
- capacitatea de a(se) informa;
- capacitatea de a comunica şi negocia;
- capacitatea de a soluţiona conflictele;
- capacitatea de a decide şi de a rezolva probleme;
- capacitatea de a evalua.
Competenţă culturală, concretizată în capacitatea de a-şi lărgi permanent orizontul de cultură
şi cunoaştere, de a folosi, în exercitarea atribuţiilor sale manageriale, cunoştinţe acumulate din
domeniul culturii generale, ca o premisă pentru creşterea eficienţei actelor de conducere.
Competenţă social-morală care constă în capacitatea de integrarea comunităţii educative în
societate, ca şi în capacitatea sa de a fi un model comportamental ireproşabil.
Atribuţiile managerului şcolar
Organizarea, conducerea şi cultura sunt atât de strans legate între ele, încât una fară cealaltă
sunt de neînţeles. Conducerea şi organizarea generează o anume cultura, iar aceasta din urmă le
modelează pe primele în aşa fel încât nu se poate face nici un salt peste timp. Nu putem evada din
cultura dominantă a zilei, tot aşa cum nu putem transplanta modele manageriale sau de organizare
dezvoltate altundeva. Fiecare persoana individuala se regăseşte în cultura organizaţiei careia îi
aparţine, tot aşa cum ultima oferă cadrul de manifestare şi chiar măsura realizării individuale.
Trei aspecte ale culturii organizaţionale sunt în special importante în analiza impactului
probabil al culturii asupra unei organizaţii date :
Direcţia care se referă la nivelul la care o cultură sprijină, mai mult decât
împiedică, stânjeneşte, atingerea obiectivelor organizaţionale;
Pătrunderea sau împrăştierea arată extinderea la care o cultură este larg
răspândită printre membrii organizaţiei;
Forţa se referă la gradul în care membrii organizaţiei acceptă valorile şi alte
aspecte ale culturii.
O cultură poate avea un impact pozitiv asupra eficacităţii organizaţionale când cultura sprijină
obiectivele organizaţionale, este larg împărtăşităşi adânc interiorizată de membrii organizaţiei. In
contrast o cultură poate avea un efect negativ când cultura este larg împartăşităşi bine interiorizată,
dar influenţează componentele în direcţii care sunt departe de obiectivele organizaţionale.
549