-
activității, se folosește material intuitiv, iar copiii sunt invitați să găsească soluții individual sau în
grupuri mici. Toate soluțiile vor fi prezentate, ilustrate cu material intuitiv și discutate din punctul
de vedere al implicațiilor lor morale, umaniste.
Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – situații de învățare ale căror
conținuturi (două sau mai multe domenii experiențiale) se articulează în jurul unui nucleu de
integrare curriculară.
Exemplu: Activitatea didactică se extinde pe parcursul unei secvențe de timp mai
cuprinzătoare și presupune organizarea unei piețe în care se vând fructe. O parte dintre copii vor fi
vânzătorii, o parte cumpărătorii. Vânzătorii vor decide care sunt fructele pe care le vând, care ste
costul potrivit, ce se întâmplă cu prețul dacă apar o serie de condiții speciale. Cumpărătorii trebuie
să se informeze despre caracteristicile și modalitățile de consumare ale fructelor existente pe piață și
să exerseze comportamente specifice unui cumpărător (să întrebe prețul, să negocieze, să ofere banii
portriviți). Activitatea va integra conținuturi specifice domeniilor Științe și Om și societate.
Program de activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curriculară, care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate
activitățile alese.
Exemplu: Activitatea unei zile are ca punct de plecare povestea Căsuța din oală, iar
întrebarea integratoare este: ”Cât de mare ar trebui să fie oala în care s-au adăpostit animalele,
pentru ca să le încapă pe toate?” Activitatea didactică este organizată pe situații de învățare, a căror
finalitate este identificarea și aprofundarea cunoștințelor necesare pentru a răspunde la întrebare.
Situațiile de învățare vor integra conținuturi informaționale din domeniile: Științe, Om și societate,
Estetic și creativ, copiii fiind antrenați în activități de căutare de informații privind dimensiunile și
comportamentele specifice ale animalelor sălbatice ilustrate în poveste, dar și în activități de
estimare a domensiunilor și a mărimilor. În funcție de sarcinile de lucru impuse, copiii vor alterna
activitatea pe centrele specifice cu activitatea frontală sau de grup, produsele activității de învățare
fiind un răspuns pentru întrebarea formulată și un model din carton al oalei care fi putut adăposti
animalele.
Caracteristicile definitorii ale activităților integrate sunt:
Finalitățile activității integrate sunt selectate din listele de obiective-cadru și de referință ale
domeniilor experiențiale, iar obiectivele operaționale vor constitui un set unitar și restrâns de
4-5 obiective, cu referire directă la experiențele de învățare vizate.
Conținuturile abordate sunt selectate și abordate în strânsă relație cu nucleul de integrare
curriculară.
Fiecare dintre situațiile de învățare proeictate și desfășurate în cadrul activității integrate
contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activității.
Activitatea integrată include valențele formative ale curriculumului integrat ca model de
proeictare curriculară. Astfel, activitatea integrată trebuie să vizeze antrenarea de abilități
disciplinare și/sau transferabile, oferind copiilor ocazii de comunicare, cooperare, utilizare a
unor surse variate de informații, investigație, experimentare, identificare de soluții, testare
de ipoteze etc.
Bibliografie
MEC, (2002), Metoda proiectelor la vârste timpurii, Ed. Miniped, București.
MECT, (2008), Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București.
MECT, (2008), Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani.
Chiș, V. (2002), Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Ed. PUC, Cluj-Napoca.
Ciolan, L. (2008), Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Ed.
Polirom, Iași.
Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere în pedagogia preșcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L. (2009), Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea
curriculumului preșcolar, Ed. Paralela 45, Pitești.
542