-
-formează deprinderi de muncă intelectuală;
-stimulează gândirea logică a elevilor ;
-creşte responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup;
-sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii );
-familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică;
-formează abilităţi de comunicare şi cooperare .
Limite:
-rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;
-se creează un zgomot oarecare ;
-facilitează erori în învăţare;
-nu există un control precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.
Exemplificare: la lecţia Pisica, la
clasa a VI-a, se poate aplica această metodă, utilizând un cub
cu diferite cerinţe pe fiecare faţă şi diverse materiale didactice:
1.
Descrie-De ce pisica este un mamifer?
2.
Analizează –părţile componente ale corpului
3.
Compară- Dentiţia pisicii cu a cârtiţei şi iepurelui
4.
Aplică-Importanţa pisicii
5.
Asociază –Determinarea animalelor înrudite pe baza asemănării privind modul de
hrănire şi adaptarea dentiţiei
6.
Argumentează –Caracterele generale ale carnivorelor
Lucrul în echipă oferă elevilor posbilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa,ideile, strategiile
personale de lucru, informaţiile. Interrelaţiile dintre membrii grupului,emulaţia sporesc interesul pentru
o temă sau o sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare.
Bibliografie
1.Constantin Cucos,Psihopedagogie-Ed. Polirom Iaşi 2005
2. Naela Costică, Metodica predării biologiei, Ed.Graphys Iaşi 2008
3. Viorel Lazăr,Mariana Nicolae, Lecţia-forma de baza a organizării procesului de predareînvăţare-evaluare la disciplina biologie,Ed. Arves 2007
440